„Nu sunt la curent cu starea exactă a pregătirilor (României privind adoptarea monedei euro — n.r.). Cred că acest obiectiv trebuie păstrat, însă nu pot comenta în privința anului„, a afirmat Barroso, în contextul prezenței sale la Universitatea de Vest din Timișoara, unde i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa, informează Agerpres.
„Cred că este în interesul României să adere la zona euro, atunci când va fi pregătită. Când se va întâmpla acest lucru depinde în mare parte de progresele României„, a spus fostul președinte al Comisiei Europene.
„Este foarte important ce aduce adoptarea monedei euro în privința investițiilor. Am văzut acest lucru, de exemplu, în Slovacia. A fost fost bine ce s-a întâmplat cu euro (în Slovacia — n.r)„, a adăugat el.
„Știu că ultimele evenimente legate de situația din zona euro au creat uneori panică în opinia publică din alte țări. Dar, sincer, dacă facem o evaluare serioasă asupra a ceea ce s-a întâmplat în zona euro, vedem că a fost bine. Europa ar fi fost într-o situație mult mai dificilă dacă nu ar fi existat euro. Am fi avut devaluări competitive, fragmentarea piețelor, unele dintre cele mai mari companii nu ar fi investit atât de mult în Europa, ci s-ar fi dus în altă parte. Euro este o ancoră a stabilității„, a mai declarat Barroso.
Barroso: Există uneori situații când așa-numitele guverne tehnocrate sunt necesare
Există uneori situații în care așa-numitele guverne tehnocrate sunt necesare, pentru că a existat un blocaj în funcționarea normală a partidelor politice și a sistemului politic, a declarat într-un interviu Agerpres, fostul președinte al Comisiei Europene José Manuel Barroso, care a precizat că acest lucru nu este o problemă dacă sunt respectate regulile democrației și Constituția.
„Există uneori situații în democrații când așa-numitele guverne tehnocrate sunt necesare, pentru că a existat un blocaj în funcționarea normală a partidelor politice și a sistemului politic. Dacă regulile democrației și Constituția sunt respectate, nu văd nicio problemă, sincer„, a afirmat Barroso, subliniind că este vorba de o chestiune internă a României și că opinia sa este una personală, „a cuiva căruia îi place să urmărească politica”.
El a oferit și exemplul altor țări din Uniunea Europeană care au trecut prin situații similare. „S-a întâmplat acest lucru și în țara mea (Portugalia — n.r.) de câteva ori. În alte țări din Europa la fel. Să ne amintim ce s-a întâmplat recent. De exemplu, domnul (Mario) Monti a devenit premier al Italiei (în 2011 — n.r.), fără să fi fost ales, deoarece a existat o criză. S-a întâmplat și în Grecia, când domnul (Lucas) Papademos a devenit prim-ministru (în 2011 — n.r.). Este ceva relativ normal„, a precizat Barroso.
Fostul președinte al Comisiei Europene a mai subliniat că nu consideră că există o problemă dacă un astfel de guvern tehnocrat „are susținerea Parlamentului și dacă este păstrată funcționarea normală a instituțiilor”. El a adăugat că „cetățenii români și democrația” din România trebuie să stabilească dacă aceasta este o soluție pe termen mai lung.
„Nu pot să comentez acest lucru. Însă, sincer, lucrul normal într-o democrație este ca partidele politice să își prezinte candidații, iar apoi se constituie majorități. Iar dacă nu sunt majorități, se fac coaliții. Este un lucru normal. Un sistem democratic are întotdeauna un fel de plasticitate. Regimul are întotdeauna posibilitatea, respectând valorile Constituției, să se adapteze la diferite situații. Nu pot face acum un comentariu care ar putea fi interpretat greșit în contextul românesc„, a declarat Barroso.