Ministrul Educaţiei, despre problema materiilor studiate la gimnaziu

Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, spune că nu există o variantă perfectă a planurilor-cadru, însă în urma discuţiilor pe tema celor trei planuri-cadru puse în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei, se va contura o variantă de „calitate care va mişca lucrurile” în sistem.

„Cred că astăzi nu avem o variantă perfectă pentru planurile-cadru, dar tocmai faptul că nu avem ceva perfect, în urma dezbaterilor vom putea avea ceva ce va fi cu adevărat de calitate şi va mişca lucrurile. Ce va urma ţine de lucruri de fond, nu numai de formă. După ce am stabilit că avem nişte discipline, în primul rând poate ne ajută ca fondul să ne îndrepte din ce în ce mai mult spre o abordare mai puţin de siloz, cât de lucruri transversale. Adică nu doar compartimente, ci cum anume ajung să amestec lucrurile între ele fie că-i spunem interdisciplinaritate, fie că-i spunem transdisciplinaritate. Ne-am aştepta ca educatorul, profesorul să beneficieze de şansa de a avea o a doua sau o a treia competenţă„, a explicat ministrul Educaţiei.

La rândul său, directorul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, Ciprian Fartuşnic, care a coordonat realizarea celor trei planuri-cadru puse în dezbatere publică, a prezentat rezultatele dezbaterii.

CITEŞTE ŞI Ministrul Educaţiei a cerut să nu mai fie plătit de Academia de Științe ale Securității a lui Gabriel Oprea

În ceea ce priveşte numărul total de ore pe săptămână sau pe an de studiu, Ciprian Fartuşnic a declarat că majoritatea participanţilor la dezbatere au reclamat faptul că nu se ţine cont de volumul mare de teme, ce încarcă semnificativ timpul de studiu, şi nici de timpul alocat pentru pregătirea suplimentară la disciplinele de examen.

În total, 18.255 de persoane au participat la dezbaterea publică realizată online pe o platformă special dedicată, dezvoltată de ISE.

Din totalul repondenţilor, 14.777 au completat întregul chestionar, în timp ce 3.478 de persoane s-au oprit la întrebarea filtru privind parcurgerea variantelor puse în dezbatere.

Pe medii de rezidenţă, majoritatea respondenţilor sunt din mediul urban (64,6%), sensibil mai mult în comparaţie cu respondenţii din mediul rural (26,4%), iar 9% nu şi-au declarat mediul de rezidenţă.