Cum au votat liberalii în 2015 legea alegerii primarilor într-un singur tur, pe care vor să o schimbe în 2016

Alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin are o istorie destul de întortocheată. Cu patru luni înainte de alegerile locale din vară, partidele parlamentare dau o adevărată bătălie pentru modificarea sau menţinerea ei în forma actuală. Liberalii insistă pentru alegerea primarilor în două tururi şi a preşedinţilor de consilii judeţene prin vot direct şi fac presiuni inclusiv asupra premierului Dacian Cioloş să modifice legea prin ordonanţă de urgenţă.

Tabăra opusă, formată din PSD, UNPR, ALDE, UDMR, insistă pentru rămânerea legii în forma actuală. Argumente sunt şi de o parte, şi de alta. De la lipsa de reprezentativitate şi legimitate a unui primar care poate fi ales într-un singur tur cu voturile a 15% din alegători, până la recomandările Comisiei de la Veneţia privind termenele de modificare a legislaţiei electorale cu mai puţin de un an înainte de scrutin sau constituţionalitatea unei astfel de modificări.

Până la tranşarea acestei probleme, să privim puţin înapoi şi să vedem care a fost parcursul legii şi cum au contribuit actorii politici la forma actuală a legii.

Legea prin care primarii se aleg într-un singur tur de scrutin a pornit, bineînţeles, de la o comisie. În 2013 a fost constituită, prin hotărâre a Parlamentului, Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, privind modificarea Legii partidelor politice şi a Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Comisia a fost formată din 15 membri, deputaţi şi senatori: 6 de la PSD, 5 PNL, 1 UDMR, 1 PLC, 1 Minorităţi, 1 neafiliat.

Rezultatul muncii comisiei este legea de astăzi. Chiar în expunerea de motive a proiectului de lege introdus spre dezbatere în Parlament, se precizează că “se instituie un nou cadru normativ în materie” şi că “principalele reglementări se referă la alegerea primarului într-un singur tur, alegerea preşedintelui consiliului judeţean în mod indirect” etc. Expunerea de motive este semnată de 14 din cei 15 membri ai comisiei (lipseşte semnătura neafiliatului).

Forma legii care a ajuns spre dezbatere şi vot final la Camera Deputaţilor prevede, la articolul 101, alin. 2, că “Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate” (primar ales într-un singur tur de scrutin, câştigă cel care obţine cele mai multe voturi, fără a avea nevoie de majoritate).

La Cameră au urmat depunerea de amendamente şi dezbaterile, care au avut loc pe baza raportului Comisiei din 5 mai, când s-au propus şi votat o serie de amendamente, inclusiv la articolul 101, alin. 2, însă au fost respinse toate. Iată formele propuse şi respinse:

Art. 101, alin. 2: Este declarat ales primar şi preşedinte al consiliului judeţean candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Autor: Grup PP-DD

Amendament respins ca urmare a votului Comisiei

 

Art. 101, alin. 2: Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Este declarat ales viceprimar candidatul clasat al II-lea, respectiv al III-lea (pentru municipiile reşedinţă de judeţ) ca număr de voturi valabil exprimate în turul de scrutin.

Autor: deputat PC Avram Constatin

Amendament respins ca urmare a votului Comisiei

 

Art. 101, alin. 2: Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate (varianta care presupune un al doile tur de scrutin – n.r.).

Autor: Grupul parlamentar PNL

Amendament respins ca urmare a votului Comisiei

Citeşte şi: Dacian Cioloş: Partidele trebuie să-şi asume dezbaterea pentru alegerea primarilor în două tururi

PNL a încercat introducerea unor amendamente similare şi în privinţa alegerii directe şi în două tururi de scrutin a preşedinţilor de consilii judeţene. Rezultatul a fost acelaşi: respinse prin votul comisiei.

Pe 6 mai 2015 au avut loc dezbateri şi votul final pe lege. Înainte de vot, PNL a încercat din nou votarea amendamentului pentru alegerea primarilor în două tururi.

Liberalii se arătau mulţumiţi de introducerea în lege a unor elemente care să împiedice fraudele electorale, însă au insistat pentru reintroducerea votului în două tururi la primari şi preşedinţii de consilii judeţene.

“Membrii comisiei au fost preocupaţi pe tot parcursul dezbaterii să identifice acele articole şi acele reglementări care să urmărească o transparenţă maximă a actului electoral şi, în acelaşi timp, să ducă la diminuarea sau chiar la evitarea posibilităţii de fraude electorale. (…) Există o umbră care s-a aşezat pe acest raport şi pe această dezbatere în ceea ce priveşte două secvenţe importante ale actului normativ, şi anume alegerea primarilor şi alegerea preşedinţilor de consilii judeţene. Aici, poziţia Partidului Naţional Liberal, pe care eu am reprezentat-o şi o reprezint şi astăzi, este în contradicţie cu poziţia partidului de guvernământ, partidului aflat la guvernare, şi cu rezultatul actului normativ care a fost adoptat prin votul majorităţii”, a declarat Ioan Oltean, membru al comisiei comune, potrivit stenogramei şedinţei.

Ludovic Orban a reluat propunerea de a se reveni la alegerea primarilor în două tururi.

“Evident că propunem o serie de amendamente care vizează modificarea art. 101. Amendamentul esenţial, în funcţie de care vom susţine şi celelalte modificări, dacă va trece, este modificarea alin. (2) al art. 101. Propunerea noastră pentru acest alin. (2) al art. 101 este următoarea: Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate”, a declarat Orban.

În ciuda insistenţei liderilor liberali, legea a fost votată în varianta iniţială: primarii aleşi într-un singur tur de scrutin, câştigă cel care obţine mai multe voturi, fără a avea nevoie de majoritate.

Surprinător este că, în ciuda poziţiei exprimate de Eugen Nicolăescu şi Ludovic Orban pentru primari aleşi în două tururi, deputaţii liberali au votat în majoritate legea cu primarii aleşi într-un singur tur. Conform votului electronic, în sală au fost 318 deputaţi prezenţi, dintre care 278 au votat pentru, 22 împotrivă, 14 abţineri şi 4 nu au votat.

Pe partide, situaţia a stat astfel:

PSD: 160 prezenţi, 160 voturi pentru

PNL: 80 prezenţi, 54 voturi pentru, 14 împotrivă, 9 abţineri şi 3 nu au votat

Restul grupurilor – ND, UDMR, Minorităţi, ALDE şi Neafiliaţi – au votat în majoritate pentru.

Vezi AICI cum a votat fiecare deputat în parte

Printre liberalii care au votat împotrivă se regăsesc, alături de Eugen Nicolăescu şi Ludovic Orban, câteva nume cunoscute (Canacheu Costică, Gheorghe Tinel, Nazare Alexandru, Preda Cezar-Florin, Ştirbu Gigel-Sorinel, Tararache Mihai, Udrişte Gheorghe), însă rămâne clar că cei mai mulţi liberali au votat inclusiv pentru alegerea primarilor într-un singur tur.

În finalul şedinţei, la ultima luare de cuvânt, explicarea votului, din partea PNL a luat cuvântul deputatul Mihai Voicu (preşedintele comisiei comune, care a votat pentru algerea primarilor într-un tur). El a declarat că, deşi s-a dorit şi revenirea la alegerea primarilor în două tururi, evaluând întregul pachet legislativ, liberalii au decis că este “un pas înainte” şi că “merită un vot pentru”.

“Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a votat în favoarea tuturor celor trei proiecte de lege propuse spre a aprobare. Vreau să subliniez încă o dată că ne păstrăm rezervele cu privire la modalitatea de alegere a primarilor. Preferinţa noastră, opţiunea noastră ar fi fost în continuare, aşa cum am susţinut şi la dezbaterile în plen, pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Evaluând însă avantajele acestui proiect de lege, am constatat că întregul pachet merită un vot pentru, pentru că este un pas înainte faţă de legislaţia veche”, a declarat deputatul liberal Mihai Voicu pe 6 mai 2015, după vot.

Opinia este susţinută şi astăzi. Deputatul liberal Gheorghe Tinel, care anul trecut a votat împotriva legii, a declarat pentru RomaniaTV.net că „Am fi dat un semnal prost dacă votam împotrivă. Între două rele, am ales răul cel mai mic. Obţinuserăm ce am dorit în chestiunea preşedinţilor de consilii judeţene”.

Luni, pe 8 februarie 2016, când premierul Dacian Cioloş a fost invitat în Parlament pentru dezbateri pe marginea revenirii la alegerile în două tururi pentru primari, Ludovic Orban l-a somat să modifice prin instrumente guvernamentale legea pe care liberalii au votat-o cu largă majoritate. Poziţia premierului, susţinută şi cu altă ocazie, a rămas neschimbată: este treaba parlamentului să legifereze în chestiunea alegerilor.