„Cei trei producători (JTI România, British American Tobacco și Philip Morris — n.r.) au cerut, practic, Guvernului să își asume responsabilitatea prin Ordonanță de Urgență. Acesta este înțelesul acelei scrisori (pe care producătorii de tutun au transmis-o Guvernului — n.r.). Dacă nu, Guvernul își asumă responsabilitatea de a nu mai încasa la fel de mulți bani la buget, pentru că o lună de neplată a taxelor de către industria legală înseamnă circa 250 de milioane de euro. Știți că ținta de deficit bugetar este de 2,95% din PIB. Dacă noi nu plătim două luni taxele pentru că nu vindem, s-ar putea să intrăm pe deficit bugetar excesiv. Este o limită foarte strânsă”, a explicat Lazăr.
Citeşte şi: Cele mai tari idei pentru a FENTA Legea ANTI FUMAT
Ea a precizat că, deși Directiva UE, care prevede schimbări importante în procesul de producție și de ambalare a țigaretelor, intră în vigoare pe data de 20 mai 2016 în toate statele UE, România nu are încă definitivat proiectul de Lege, astfel încât producătorii să poată face investițiile necesare, scrie Agerpres.
În plus, potrivit Directivei, începând din data de 20 mai, mai pot fi vândute doar țigarete produse înainte de data respectivă. Însă, potrivit reprezentantei JTI, Codul Fiscal nu pemite companiilor să producă pe stoc mai mult de 10% lunar, iar acestea nu își permit să producă mai mult pentru că nu dețin spații de depozitare.
„Am cerut o perioadă de tranziție de 6 luni după apariția Legii și a normelor de aplicare, sau să putem produce în paralel, să adaptăm producția din mers noilor cerințe și, din 20 mai 2017, termenul pentru „piață curată” prevăzut în Directivă, pe piață să nu mai existe decât produse de tip nou”, a mai spus Gilda Lazăr.
În caz contrar, susțin reprezentanții industriei, stocul pe care vor putea să îl constituie producătorii va ajunge doar pentru câteva săptămâni, astfel că în perioada verii, perioadă de vârf pentru vânzările de țigarete, va exploda contrabanda, iar secțiile care produc pentru România vor trimite angajații în „vacanță forțată”.
Producătorii spun că au nevoie de această perioadă de tranziție pentru că ambalajele nu sunt produse în România, iar lista de așteptare este lungă având în vedere că Directiva se transpune simultat în toate statele UE. Dintre acestea, doar 8 au implementat Directiva, iar altele sunt în stadii avansate. Dintre acestea, Polonia a prevăzut în proiectul de lege o perioadă de tranziție de 9 luni pentru producători, iar Danemarca 6 luni.
Gilda Lazăr a mai spus că, în afară în afară de schimbarea ambalajelor, Directiva Europeană prevede și schimbarea ingredienților.
„Nu știm care vor fi ingredienții permiși pentru că nu există încă lista. Ingredienții pe care am avea voie să îi folosim în produsele noastre vor apărea, probabil, la trei luni de la publicarea Legii. Așa scria în proiectul de Lege pe care l-am văzut noi, că la trei luni de la publicarea Legii, Ministerul Sănătății va publica un Ordin în acest sens. Deci cum putem noi să știm la 20 mai ce trebuie să punem în țigarete, dacă dânșii nu știu încă”, a mai spus reprezentanta JTI.
Potrivit acesteia, producătorii au aflat din presă că Guvernul va aproba în această săptămână proiectul de lege, a cărei formă finală nu se cunoaște în piață, și îl va transmite Parlamentului spre dezbatere în regim de urgență. Însă, având în vedere că este an electoral, reprezentanții industriei estimează că activitatea parlamentară va fi limitată începând din luna mai, astfel încât aprobarea Legii se va prelungi.
Citeşte şi LISTA LOCURILOR unde NU se va mai putea fuma din 16 martie
Gilda Lazăr a reamintit că proiectul de Lege a fost pus pe site-ul Ministerului Sănătății în data de 29 decembrie, iar reprezentanții industriei au avut o singură întâlnire cu Comitetul interministerial de profil, pe 21 ianuarie, în care producătorii au prezentat autorităților problemele pe care le-ar întâmpina dacă ar fi obligați să vândă produse conforme cu Directiva Europeană începând cu 21 mai 2016, în condițiile în care legislația națională nu este definitivată, iar schimbările impuse de actul european presupun investiții de milioane de euro pentru fiecare producător.