Mircea Cărtărescu, între SUA şi România: Am dat cu banul. Eram hotărât să urmez semnul destinului

Mircea Cărtărescu, Norman Manea, Gabriela Adameşteanu şi Florin Lăzărescu sunt protagoniştii celui mai recent documentar semnat de Alexandru Solomon, „România: patru patrii”, care a avut premiera bucureşteană, luni seară, la Cinema „Elvira Popescu”.

În acest context, Mircea Cărtărescu a vorbit despre „o despărțire” din viața mea, când a urmat semnul destinului. Mircea Cărtărescu și Gabriela Adameşteanu au fost, în 1990, ” într-o mare aventură americană”, la o bursă de trei luni în Statele Unite, scrie Mediafax.

„Vreau să spun că pentru mine a fost un șoc cultural aproape zdrobitor. Veneam din România pe care o știm cu toții și am fost într-un fel parașutați în mijlocul New York-ului. Nu era alt continent, nici altă lume, lumea I, lumea a III-a șamd, era altă planetă. Primul lucru pe care l-am făcut la Washington dimineața, m-am trezit la 6 dimineața… nemaiputând să dorm, m-am dus direct în primul magazin pe care l-am găsit deschis… și acolo era un department store cu tot felul de lucruri. Ce am făcut? M-am apucat să fac fotografii înăutru acolo, pentru că m-am gândit că cei din țară n-o să mă creadă, când o să le povestesc de atâta abundență. Eram strivit de experiența românească, de când mă născusem și până atunci. Așa încât pe de o parte, firește, lumea aceea americană m-a marcat pentru totdeauna, dar pe de altă parte m-a și speriat extraordinar de tare, așa încât aveam o ambivalență (…) Se vorbește despre complexul dragoste – ură față de propria ta națiune, față de propria ta identiate șamd. Eu aveam acest complex și față de America. Eram între două lumi. Ajung la ieslea unde se naște Mântuitorul, dar ei nu se pot bucura, nu se pot bucura nici de această lume nouă, unde ei nu aveau acces, unde ei erau excluși. Și când s-au întors acasă nu se mai puteau bucura nici de lumea cea veche. Au rămas prinși între două lumi pentru totdeauna. La fel mă simțeam și eu„, a spus Mircea Cărtărescu.

Citeşte şi PREMIUL NOBEL pentru literatură: Mircea Cărtărescu, printre nominalizaţi

Alte articole

Premiul Nobel pentru Literatură 2024 a fost atribuit scriitoarei sud-coreene Han Kang. Cărtărescu era şi în acest an favorit!

Cum sunt umilite adevărate personalități ale României! Motivul pentru care succesul lui Mircea Cărtărescu a fost ignorat de o țară întreagă: „Stăm dedicați pe veci centimetrului pătrat de mizerie, secrete de stat și frustrare”

Acesta a fost motivul pentru care Mircea Cărtărescu a decis să dea cu banul.

„Înainte să plecăm din Statele Unite, pe aeroport, eu am dat cu banul. Am scos o monedă din buzunar, 25 de cenți… Și am zis dacă cade pe partea cu stema este România, dacă cade pe partea cealaltă este America. Realmente am făcut asta. Nu e un banc, nu e o glumă. Și eram absolut hotărât să urmez acest semn al destinului. Și a căzut pe partea românească, n-am mai avut ce face, m-am suit în avion și am ajuns acasă… Viața mea în acea clipă de fapt, ca în ‘Solenoid’, în ultimul meu roman, putea să o ia fantomatic în altă parte. Deci acolo a fost o plesnitură, o despărțitură în viața mea, o despărțire în viața mea, aș fi putut fi în momentul acesta la fel de american ca Volodea Tismăneanu, de pildă. Nu știu cine aș fi fost. Chiar nu știu (…) Însă privind în urmă, sunt foarte mulțumit că am rămas, sunt foarte mulțumit. Simt că mi-am umplut destinul într-un fel (…) și că nu se putea altfel. Acum chiar simt că nu se putea altfel, sunt foarte foarte încântat, mă simt bine în România, mă simt bine între oameni la fel ca mine, mă simt legitim aici – acest sentiment de legitimitate nu-l ai nicăieri în altă parte -, și aud tot timpul această ciripire continuă, care este propria mea limbă„, a spus Mircea Cărtărescu.

În ceea ce privește documentarul „România: patru patrii”, de Alexandru Solomon, Mircea Cărtărescu a spus că acest film „respiră sinceritate”.

„Tu ai știut să scoți lucrul ăsta din noi„, i-a spus Mircea Cărtărescu regizorului Alexandru Solomon.

„România: patru patrii” face parte din colecţia de filme „Europa scriitorilor”, produsă de prestigioasa televiziune Arte. Cele 16 documentare interoghează scriitori din tot atâtea ţări şi vorbesc astfel despre criza europeană, despre literatură şi despre identităţi naţionale. Ţările portretizate sunt Belgia, Portugalia, Islanda, Austria, Marea Britanie, Suedia, Irlanda, Turcia, Germania, Grecia, Italia, Danemarca, Ungaria, Spania, Franţa şi România.

Citeşte şi Mircea Cărtărescu a câştigat Premiul de Stat al Austriei pentru Literatura Europeană pe 2015