Dacă v-aţi săturat de vacanţele pe marginea piscinei sau pe nisipul fierbinte al plajei, puteţi să vă relaxaţi prin diverse activităţi cum ar fi călăritul, rafting-ul, pescuitul sau drumeţiile montane.
Pachetele puse la dispoziţie de specialiştii în drumeţii montane nu sunt prea căutate de către români. Motivul principal sunt banii. „Turiştilor români li se pare scumpă o astfel de excursie. Turiştii români preferă să meargă în străinătate cu banii pe care i-ar plăti pentru o drumeţie montană de şapte zile”, a spus pentru RTV.NET, Marian Tirla, ghid turistic, administrator al site-ului activetravel.ro.
Preţul unei drumeţii montane variază, în funcţie de numărul de turişti din grup, între 15 euro pentru o singură zi şi câteva sute de euro.
„O drumeţie montană în munţii Bucegi şi Făgăraş, de şapte zile, pentru opt persoane costă 600 de euro/persoană. În preţ intră transportul, cazarea, pensiune completă, precum şi serviciile unui ghid montan calificat”, a declarat Marian Tirla.
Străinii preferă drumeţia montană în România
Cei mai mulţi turişti care preferă să ia pădurile româneşti la picior sunt străinii. „Anul trecut am avut 200 de turişti. Doar 3-4 au fost români, restul au fost străini. Cei mai mulţi străini au venit din Anglia, Germania, Danemarca şi Olanda. Pentru iunie avem un grup de 16 englezi şi un american. Vor pachetul de şapte zile în Bucegi şi Făgăraş”, a precizat Marian Tirlea.
Cum arată o zi de drumeţie montană
Pentru a pleca în drumeţii montane, principala condiţie este aceea ca turistul să aibă o condiţie fizică şi psihică bună, cu rezistenţă la efort minim pe o perioada lungă de timp. Alpinistul de ocazie trebuie să fie pregătit de minim patru-cinci ore de efort fizic susţinut.
„Întâlnire în Buşteni dimineaţa. Urcare cu telecabina la Cabana Babele. De la Cabana Babele parcurgem platoul Munţilor Bucegi şi coborâm pe Valea Gaura în satul Poarta din Bran. Durează şase-şapte ore, efort mediu, dar merită efortul. Traseul oferă privelişti de neuitat. Diferenţa totală de nivel (aproximativă): coborare 1.700 de metri. Cazarea se va face în Bran”, a creionat Marian Tirlea prima zi din drumeţia montană.
Ce mai poţi face în drumeţia montană
Cazarea în drumeţia montană va fi făcută doar în pensiuni locale, iar hrana va fi una tradiţională şi de bună calitate.
„Ducem turiştii în sate autentice şi îi cazăm la om acasă, în pensiuni proprii. Trăieşte ca şi gazda. Mâncarea este una ecologică, hrană crescută în curtea localnicilor”, a amintit Marian Tirlea.
De asemenea, pe parcursul drumeţiei turiştii sunt duşi la stână. Aici pot asista la mulsul oilor, la făcutul brânzei. Turiştii pot participa activ la aceste activităţi. De asemenea, sunt duşi pe la localnicii care desfăşoară anumite munci, precum la cosit, la strânsul fânului, pot asista la creşterea animalelor în diverse gospodării.
Echipament necesar
Având în vedere că drumeţiile se vor desfăşura în mare parte în natură, pe poteci marcate sau nemarcate, turistul trebuie să meargă prin noroi, pământ ud, şi ocazional pe zăpadă, echipamentul trebuie să cuprindă bocanci de munte cu talpa semi rigidă, cu protecţie pentru gleznă. „Este de preferat ca bocancul să fie prevăzut cu membrană Gore-Tex, deoarece va menţine piciorul uscat pe timp umed”, sfătuieşte Tirlea.
De asemenea, beţe de drumeţie sau bete de schi sunt recomandate, mai ales pentru porţiunile dificile. Aceste beţe pot fi şi telescopice. Pentru timp ploios, din echipamentul turistului nu trebuie să lipsească hainele de ploaie, geacă şi pantaloni. UN TRUC: pentru a nu avea surprize neplăcute, precum umezirea hainelor pe timp de ploaie, depozitaţi lucrurile din rucsac într-o pungă de plastic.
Ultimele accesorii, dar nu ultimele ca importanţă, ce nu trebuie să lipsească din dotarea drumeţilor sunt ochelarii de soare şi cremele de protecţie.