„În legătură cu relaţia cu preşedintele, din partea mea va fi una constituţională. Vom respecta toţi Constituţia. Evident, nu suntem oameni necunoscuţi, am fost colegi în două guverne cu dânsul, ordinea de la şedinţele de guverne ne punea în mod fatal unul lângă altul. Am discutat de multe ori, nu e o problemă. I-am spus şi după instalare că şi-a luat consilieri care îl vor trimite într-un unghi mort, ceea ce s-a şi întâmplat. I-am mai spus că sunt greşite opţiunile şi în alte domenii”, a afirmat Marga, la audierea în comisiile de specialitate ale Parlamentului.
Totodată, el a arătat că acea comparaţie pe care a făcut-o între Băsescu şi Mussolini nu înseamnă că a spus că preşedintele ar fi un cititor al operei dictatorului italian sau ar urma linia acestuia, ci doar că unele măsuri susţinute de şeful statului în contextul crizei sunt similare cu cele ale lui Mussolini.
„Comparaţia cu Mussolini nu e făcută în ideea că el ar fi cititor de Mussolini sau că Băsescu ar urma linia lui Mussolini. Nu asta e problema. Problema este că dacă ne uităm cu luciditate şi comparăm măsurile luate în contextul crizei sunt aidoma cu cele luate în vremea lui Mussolini: reducerea unei Camere a Parlamentului Mussolini a propus-o, pentru că dorea să îi reducă pe socialişti (…) Tăieri prin desfiinţarea de şcoli şi licee, reducerea efectivului de profesori, trimiterea rapidă în pensii a câtorva sute de profesori. Sau folosirea dosarelor, fie dosare legate în cazul nostru de servicii de informaţii, fie dosare de altă natură, ca instrument de ţinere în frâu a unor politicieni sau de controlare a lor sau de eliminare a lor din viaţa politică. Îmi pare rău, dar, din păcate, fără să vrem, nu cred că preşedintele se ocupă de citirea lui Mussolini, dar din păcate măsurile de acolo vin, trebuie spus cu toată onestitatea. Asta nu e o jignire, dar e o constatare elocventă”, a spus Marga.
Marga a declarat la audierea în comisiile de specialitate şi că România trebuie să iasă din faza politicii externe „făcută uninominal”, fiind nevoie de consens public şi parlamentar.
„Cine concepe, cine promovează, cine execută politica externă în România? S-au adunat nişte neclarităţi”, a spus Marga în prezentarea iniţială făcută în faţa membrilor comisiilor parlamentare.
El a adăugat că în Constituţie sunt prevăzuţi mai mulţi actori care trebuie să facă politica externă, iar „preşedintele, Guvernul, Parlamentul trebuie să conlucreze, respectându-şi reciproc competenţele în realizare”.
„Avem nevoie de consens, să ieşim din politica externă partizană. Politica externă a României trebuie să fie elaborată după consultarea Parlamentului şi, de ce nu, a populaţiei în lărgime”, a afirmat Marga.
De asemenea, el a subliniat că trebuie recunoscut „franc” că prestigiul internaţional al României a fost „afectat semnificativ de grav” în ultima perioadă, deşi ca ţară membră NATO şi UE se bucură „de cea mai largă libertate de decizie probabil din întreaga sa istorie, de cel mai amplu sprijin internaţional şi de securitatea cea mai bine garantată”.
Ministrul propus a arătat că este „alarmantă” declaraţia recentă a preşedintelui Traian Băsescu că România nu se mai poate aştepta la intrări masive de capital din investiţiile străine în următorii ani, arătând că acestea depind şi de activitatea şi politica externă a administraţiei ţării.
„Nu cumva s-au irosit prietenii tradiţionali ai României? (…) Nu cumva prea puţini lideri internaţionali vin la Bucureşti? Nu cumva prea puţin liderii noştri sunt prezenţi în afară?”, a spus Marga, amintind şi de afirmaţia unor analişti că Marea Neagră a rămas singurul prieten din vecinătate al României.