Cum verificăm dacă un produs este 100% tradiţional

Produsul traditional romanesc este realizat exclusiv din materii prime locale. Avand la baza o reteta si un procedeu de prelucrare traditionale, rezultatul este un produs autentic si usor de remarcat printre alte produse asemanatoare.

Iată cinci lucruri pe care trebuie sa le verifici pentru a cumpara produse 100% romanesti:

1. Logo-ul. Cea mai simpla metoda de a verifica daca un produs este unul traditional atestat este sa cauti logo-ul national pe eticheta. Incepand cu luna decembrie 2013, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a impus marcarea produselor traditionale romanesti cu un logo care mentioneaza faptul ca produsul respectiv este atestat de MADR, in partea de sus avand insemnul de PRODUS TRADITIONAL, iar in partea de jos ROMANIA pe un fundal tricolor.

2. Verifica! Un lucru foarte simplu pe care il poti face este sa verifici daca ceea ce intentionezi sa cumperi se afla pe lista de produse atestate. Aceasta lista poate fi gasita pe website-ul oficial al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si prezinta exact producatorul si numele produsului care a fost atestat ca respectand ingredientele si reteta produsului traditional.

Alte articole

Rezidențiat 2024. Peste 10.000 de candidați s-au înscris la concurs

De ce să nu-ți iei telefonul după tine la toaletă. Riscurile la care îți expui organismul: „Sângele intră, dar nu se poate întoarce”

3. Intreaba la punctul de vanzare. Daca nu esti convins de autenticitatea produselor, nu te sfii sa intrebi comerciantul unde sunt produse sau din ce sunt produse. Este dreptul tau sa afli si responsabilitatea lui sa iti raspunda. Intreaba vanzatorul despre provenienta, productie sau ingrediente si chiar si atunci, urmareste regulile de etichetare si de conformitate cu rigorile produsului traditional.

4. Mergi in magazinele de specialitate. Datorita cererii din ce in ce mai ridicate de produse traditionale si a noilor reglementari, supermarket-urile si hypermarket-urile iti pun la dispozitie rafturi speciale cu aceste produse.

5. Scapa de prejudecatile privind aditivii alimentari. In momentul in care auzim despre E-uri, deja ne gandim la aditivi alimentari daunatori. Nu toate E-urile sunt daunatoare. Ca exemplu, extractul de paprika, rosul de sfecla sau carbunele negru sunt extrase din natura si incadrate in categoria aditivilor coloranti. Celuloza este folosita ca si agent de ingrosare. Daca un produs contine E-uri, nu inseamna ca nu este traditional. Citeste cu atentie eticheta sau informeaza-te despre E-urile daunatoare si cele permise in cantitatile recomandate.

GHIDUL CONSUMATORULUI de recunoaştere a produselor tradiţionale

1. Brânzeturile

Culoarea – albă; în cazul brânzei de capră, albul este mai intens
Gustul – plăcut şi autentic, nestandardizat
Mirosul – specific (brânza de oaie miroase a…oaie)
Consistenţa – untoasă, în cazul brânzei naturale cu conţinut ridicat de grăsime. Brânza dulce de vacă este mai dulce

Produsele lactate care sunt ambalate în ambalaj natural (vezică de porc, coajă de brad, etc) sunt autentice.

2. Carnea

Culoarea – în general, roşu intens. Se modifică în timpul păstrării, deoarece produsele naturale nu conţin antioxidanţi şi polofosfaţi.
– carnea de porc are o culoare roşie intensă, marmorată datorită particulelor de grăsime care se găsesc în masa musculară
– carnea de pasăre – la exterior este gălbuie, datorită grăsimii; în interior are culoarea roşu deschis
– carnea de vită – culoare roşie intensă
Gustul – dulceag şi plăcut
Mirosul – carnea autentică are un miros specific, care o distinge de carnea produsă în sistem industrial (ex: puiul de curte)
Consistenţa – tare, fermă, având ţesutul muscular maturat

Carnea cu grăsime ne poate indica provenienţa naturală. Carnea cu mai puţină grăsime se obţine în sistem intensiv şi nu este sănătoasă. De asemenea, caută să cumperi carnea necondimentată, deoarece carnea condimentată nu este recomandată, pentru că majoritatea condimentelor ascund nereguli ale cărnii.

Cârnaţii autentici se fac din carne şi condimente specifice, în secțiune fiind vizibile bucăţile de carne de culoare roşie intensă. Dacă în cârnaţi s-a pus soia, atunci măcinătura este mai maruntă, culoarea este mai palidă.

3. Fructele şi legumele

Culoarea – intensă. Coaja trebuie să aibă un luciu. Dacă fructele şi legumele au aspectul mat, există posibilitatea să nu fie naturale. Tomatele trebuie să aibă o culoare roşie intensă, cu dungi gălbui la bază
Gustul– legumele şi fructele autentice trebuie să fie savuroase, suculente, gustoase (ex: mărul Ionatan are un gust dulce- acrişor, suculent şi plăcut)
Mirosul –fructele şi legumele naturale trebuie să aibă întotdeauna un miros plăcut, parfumat
Consistenţa – moale, pentru fructele ajunse la maturitate

Legumele proaspete, produse în câmp, în condiţii naturale, pot fi găsite începând cu luna mai până în luna octombrie. Fructele încep să se coacă din luna iunie-iulie şi sunt disponibile până în octombrie.

Totodată, este bine ca legumele şi fructele să aibă imperfecţiuni, aceasta demonstrând că sunt produse prin practici agricole tradiţionale.

4. Mierea

Culoarea – depinde de sortiment:
– mierea de salcâm este galbenă
– mierea de mană este maro-verzuie
– mierea polifloră este gălbui-roșiatică
Gustul – dulce, cu arome specifice plantelor din care provine
Mirosul – specific plantelor din care provine
Consistenţa – mierea naturală trebuie să fie fluidă, la temperatura normală

Mierea care nu se cristalizează nu este naturală. Mierea de salcâm se produce în mai, mierea de tei în luna iunie, mierea de rapiţă în luna aprilie-mai, iar mierea polifloră se produce pe tot parcursul anului.

Citeşte şi Cum deosebim un PRODUS cu adevărat ECOLOGIC. Ce informaţii trebuie să apară pe ETICHETĂ