Ministrul Comunicaţiilor Marius Bostan: Legea securităţii cibernetice va ţine cont de punctele de vedere ale CCR

„Avem în vedere preluarea tuturor observațiilor din partea dumneavoastră și ulterior putem trece la modificări. Mi s-a părut un pic unfair cea de-a doua scrisoare pe care au transmis-o în presă reprezentanții unei asociații de profil (Asociația pentru Tehnologie și Internet — ApTI, n.r.) care reclama nepublicarea minutei primei dezbateri, cu toate că reprezentanții acestei asociații au fost prezenți data trecută. Vreau să vă spun că toți cei care au transmis observații la proiectul de Lege privind securitatea cibernetică vor primi răspunsuri în perioada următoare. Proiectul va intra în circuitul de avizare și, dacă trece de acest circuit, va merge în dezbaterea Parlamentului. Avem istorie și avem un trecut în care s-au întâmplat niște lucruri. Temerile existente vin cumva și din istorie„, a spus Bostan.

În debutul dezbaterii, reprezentanții ApTI au ținut să menționeze că noua dezbatere publică ar fi trebuit organizată după ce ministerul de resort analiza propunerile discutate la evenimentul anterior, care s-a desfășurat la sfârșitul săptămânii trecute.

„A doua dezbatere trebuia să vină după ce ați analizat ceea ce s-a discutat data trecută. Azi trebuia să discutăm pe ceva nou. Noi venim și spunem că Legea nu îndeplinește toate criteriile de constituționalitate. Trebuie să le analizați și să vedeți ce comentarii includeți în text. Ca atare, noi, ApTI, vom părăsi sala, pentru că nu avem ce discuta nou„, a susținut o reprezentantă ApTI.

În replică, ministrul Comunicațiilor a precizat că toate punctele de vedere vor fi luate în considerare, după care proiectul de Lege își va urma cursul, începând cu circuitul de avizare.

Alte articole

CCR a publicat motivarea – „Subminează funcționarea autorității judecătorești”

Ana Birchall cere CCR să constate vacantarea funcției de președinte al României, pentru a fi asigurat interimatul

„Noi nu putem închide dezbaterea de azi (vineri — n.r.). Metoda aleasă este să ascultăm, să luăm în considerare punctele de vedere, să preluăm ce considerăm noi, conform legii, că este bun. Vom trimite legea în circuitul de avizare, printre care și la Ministerul Justiției, și după aceea merge în Parlament. Mai e un filtru, al președintelui. Vom elimina lucrurile care țin de constituționalitate și vom lucra la acest aspect. Ideea este că vinerea trecută (12 februarie 2016, n.r.) mi-ați cerut să mai facem o dezbatere. Miercuri, am anunțat că vom face azi o nouă dezbatere. Dacă nu o organizăm azi, spuneați că tragem de timp. Primesc o a doua scrisoare deschisă pe care am citit-o în presă, din păcate. Nu e corect să insinuați o polemică„, a spus Marius Bostan.

Cinci ONG-uri au transmis, joi, o nouă scrisoare Ministerului Comunicațiilor și Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic în care critică modul în care au fost organizate dezbaterile pe Legea securității cibernetice și solicită corectarea acestei propuneri. Documentul este transmis de Asociația pentru Tehnologie și Internet — ApTI, ActiveWatch, Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România — Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Centrul pentru Inovare Publică și Asociația Miliția Spirituală.

„În urma anunțului de pe site-ul Ministerului pentru Comunicații și pentru Societatea Informațională cu privire la organizarea celei de-a doua sesiuni de dezbateri cu privire la Legea securității cibernetice în data de 19 februarie 2016, dorim să ne exprimăm dezamăgirea față de nerespectarea termenilor angajamentelor luate de către cele două ministere în timpul primei dezbateri din 12 februarie 2016. Mai exact, au fost promise de către organizatori: publicarea minutei primei dezbateri; publicarea textului refăcut al propunerii de lege, după analizarea tuturor punctelor de vedere transmise în scris sau verbal; motivarea opiniilor respinse„, se arată în scrisoarea deschisă.

La sediul MCSI au loc, în această perioadă, dezbateri privind Legea securității cibernetice, la care participă organizații non-guvernamentale, furnizori de servicii de comunicații electronice, internet service provideri și alte persoane, ori organizații interesate.

Conform unui raport CERT-RO, numai în cursul anului trecut au fost generate mai mult de 68 de milioane de alerte cibernetice, care au implicat 2,3 milioane de adrese IP. Circa 78% dintre alerte se referă la sisteme vulnerabile, 21% au fost infectate și 17.000 din domeniile ‘.ro’ au fost compromise.

Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională (MCSI) a lansat, la finele lunii ianuarie, în dezbatere publică, pe propria pagină de Internet, un nou proiect de Lege privind Securitatea Cibernetică a României. Documentul a fost întocmit fiind luate în considerare criticile aduse prin Decizia nr. 17/2015 a Curții Constituționale a României (CCR) asupra obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind Securitatea Cibernetică a României.

Conform ministerului, actul normativ vizează introducerea de măsuri de protejare a securității cibernetice numai la categoriile de persoane juridice enumerate în art. 2, din proiectul de lege: „autorităților și instituțiilor publice, persoanelor juridice deținătoare de infrastructuri cibernetice care susțin servicii publice sau de interes public, ori servicii ale societății informaționale, a căror afectare aduce atingere securității naționale sau prejudicii grave statului român, ori cetățenilor acestuia; persoanelor juridice, deținătoare de infrastructuri cibernetice care prelucrează date cu caracter personal; furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice și furnizorilor de servicii de comunicații electronice destinate publicului”.

Proiectul de lege aflat în dezbatere nu expune suplimentar utilizatorii onești de sisteme cibernetice, sisteme de calcul, portabile, telefoane mobile, mini și micro gadgeturi.

„În mod cert, proiectul de lege nu este perfect, dar acesta va fi îmbunătățit cu ajutorul sugestiilor venite din partea societății civile, a organizațiilor non-guvernamentale și a cetățenilor care își doresc o lege a Securității Cibernetice mai bune, mai aplicabilă, dar care să vină în sprijinul cetățenilor fără a împieta asupra intimității lor și a drepturilor cetățenești. Intervenția statului împotriva furtului, spionajului și atacurilor cibernetice este legitimă și obligatorie”, notează MCSI.

Curtea Constituțională a României (CCR) a anunțat, în 27 ianuarie 2015, că Legea privind securitatea cibernetică încalcă prevederile constituționale privind statul de drept și principiul legalității, precum și cele privind viața intimă, familială și privată, respectiv secretul corespondenței. Motivul invocat de către CCR este faptul că autoritatea națională în domeniul securității cibernetice ar trebui să fie un organism civil, pentru a garanta aceste drepturi, și nu Centrul Național de Securitate Cibernetică (CNSC), care funcționează deja în cadrul SRI, cu personal militar.