„Parcurile din București ocupă prima poziție în topul mulțumirii persoanelor chestionate: 51% mulțumiți și total mulțumiți. (…) În topul nemulțumirilor, majoritatea mențiunilor fac referire la infrastructura stradală. Traficul de mașini este prima mențiune — 74% nemulțumiți și total nemulțumiți, trafic pietonal, piste pentru bicicliști — toate indică ideea de aglomerare în rândul oamenilor„, susțin inițiatorii studiului.
În ceea ce privește caracteristicile Capitalei, majoritatea persoanelor chestionate sunt de acord cu faptul că Bucureștiul este un oraș aglomerat.
„Afirmația cu cel mai mare dezacord este reprezentată de ‘este un oraș curat’ — 37% dezacord și dezacord total. Mulțumirea față de curățenia în spațiile publice a obținut un procent mai ridicat, de aproximativ 52%„, se arată în studiu.
Inițiativa de obținere de către București a titlului de Capitală Europeană a Culturii în 2021 a fost cunoscută de aproximativ o treime din totalul persoanelor chestionate.
Lista obiectivelor de patrimoniu considerate de respondenți ca fiind reprezentative pentru București include: clădiri consacrate, cum ar fi Ateneul Român sau Palatul Parlamentului, o serie de clădiri ce sunt mai degrabă sedii de instituții culturale, ca de exemplu Biblioteca Națională și câteva dintre muzeele reprezentantive din oraș.
În ceea ce privește aprecierea stării în care se află aceste obiective de patrimoniu, majoritatea respondenților au considerat că este bună și foarte bună.
„Comportamentul de vizitare a obiectivelor de patrimoniu din imediata vecinătate este la nivel ridicat, aproape 80% dintre respondenți răspunzând pozitiv la această întrebare. Definirea zonei sau a cartierului unde locuiesc respondenții evidențiază că marea majoritate a acestora au avut dificultăți în a identifica zona în care locuiesc sau cartierele consacrate. Un număr semnificativ de persoane au indicat drept cartiere puncte de reper de tipul stațiilor de metrou, piețelor sau al instituțiilor reprezentative din proximitate„, potrivit studiului.
Totodată, 53% dintre cei chestionați au declarat că au prieteni care aparțin unei minorități de orice fel. 80% dintre bucureșteni sunt de părere că dezvoltarea predării limbilor străine în școli ar ajuta europenii să se cunoască mai bine.
Un procent de 50% dintre respondenți cred că asemănarea românilor cu europenii este ospitalitatea, 35% au opinat credința în Dumnezeu, 34% — performanțele sportive.
Studiul are o marjă de eroare de plus/minus 3% și a inclus un eșantion de 1.068 de persoane cu vârsta de peste 14 ani.
Citeşte şi Atenţie, şoferi! Poliţiştii supraveghează traficul şi din aer VIDEO