Criticând de obicei dictaturile pentru abuzurile lor, ONG-ul ia la țintă în acest an „bătrânul continent”, care „se mândrește că are cel mai sofisticat sistem de protecție a drepturilor de pe planetă”, potrivit directorului organizației pentru Europa, John Dalhusien.
Salil Shetty, secretarul general al Amnesty, a descris ca „rușinoasă” poziția unor țări europene în criza migranților ce fug de război din Orientul Mijlociu. „UE, care are peste 500 de milioane de locuitori și care constituie ansamblul politic cel mai bogat de pe planetă, s-a dovedit incapabilă să ofere un răspuns coerent, uman și respectând drepturile omului”, insistă Amnesty în raport.
„Numai Germania a demonstrat voință politică pe măsura importanței problemei”, estimează ONG-ul. „Majoritatea liderilor europeni au preferat să aplece urechea la discursuri furtunoase ostile imigranților, motivate de teama de nesiguranță și de o pierdere a suveranității naționale. Rezultatul: singurele măsuri asupra cărora s-au putut pune de acord sunt cele care vizează întărirea – fortăreței Europa” -, adaugă Amnesty.
Amnesty critică de asemenea răspunsul politic la atentatele sângeroase ce au lovit Parisul în ianuarie și noiembrie 2015, mai notează France Presse, citată de Agerpres.
Citeşte şi Amnesty International: Romii din România au făcut obiectul discriminărilor şi al evacuărilor forţate
Potrivit organizației, aceste atacuri „au dat un nou impuls în Franța în special, dar și în alte părți ale Europei, pentru o serie de măsuri reprezentând o amenințare pentru drepturile omului”.
În cadrul stării de urgență decretate din noiembrie la Paris, „autoritățile franceze, în decurs de câteva săptămâni, au efectuat 2.700 de percheziții fără autorizații judiciare, care au condus la deschiderea doar a două informații judiciare în legătură cu acte teroriste”, afirmă ONG-ul. „Pe tot parcursul anului, ele au inițiat acțiuni împotriva unor persoane acuzate de +apologie a terorismului+, o infracțiune definită în termeni vagi. Într-un număr de cazuri, aceste acțiuni constituie în mod clar o încălcare a libertății de exprimare”, adaugă Amnesty.
„Multe guverne au comis greșeli grave în răspunsul lor la amenințările la adresa securității țărilor lor”, a criticat Salil Shetty. „Ele au înăbușit societatea civilă, au atacat dreptul la respectarea vieții private și dreptul la libertatea de exprimare — prezentându-le ca fiind contrare securității naționale, ordinii publice și +valorilor naționale+”, adaugă el.