Salariul minim se negociază vineri la Ministerul Muncii. Majorările, în funcţie de creşterea economică

Reprezentanţii sindicatelor şi oficialii Ministrului Muncii au vineri o nouă rundă de negocieri privind modul de indexare a salariului minim, după ce Comisia Naţională de Prognoză a realizat un studiu. Printr-un Memorandum cu tema „Constituirea unui grup de lucru care să elaboreze proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, aprobat în ședința de Guvern din 13 ianuarie 2016, a fost constituită o comisie interministerială care să găsescă o formulă de indexare automată a salariliul minim în raport cu celelalte trepte de salarizare pentru a se evita discrepanţele. 

Astfel, în Memorandum se menționa faptul că actualul sistem de salarizare prezintă o serie de disfuncționalități, printre care: sistemul actual are la bază 110 clase de salarizare, din care 24 de clase sunt deja suprapuse ca nivel de salarizare, datorită, în primul rând, creșterii salariului de bază minim brut pe țară; există niveluri diferite de salarizare pentru aceeași funcție, atât în cadrul aceleiași instituții, cât și în instituții diferite; salariile de bază ale unor persoane care au vechime în muncă sunt egale cu cele ale persoanelor nou-angajate, fără vechime în muncă, datorită majorărilor succesive ale salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 600 lei, cât era în anul 2010 la 1.250 lei, cât va fi în anul 2016.

De asemenea, se arăta că salariile de bază ale unor persoane angajate cu studii superioare se situează la același nivel cu salariile de bază ale persoanelor angajate pe studii medii, datorită majorării salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, că avansarea personalului în gradație se face o dată la 5 ani, în funcție de vechimea în muncă, precum și lipsa unor criterii de performanță ce pot fi avute în vedere la promovarea personalului bugetar și la stabilirea premiilor individuale pentru rezultate deosebite în activitatea profesională, din fondul de premiere constituit.

În acest context, CNS „Cartel ALFA” a solicitat zilele trecute o întrevedere între primul ministru, Dacian Cioloș, și membrii comisiei interministeriale în vederea stabilirii celei mai potrivite soluții pentru rezolvarea problemei salarizării din sistemul bugetar.

Alte articole

„Ordonanţa-trenuleţ” loveşte bugetarii. Salarii, sporuri şi angajări, îngheţate din 1 ianuarie 2025

Cresc salariile pentru aceşti bugetari, 1.000 de lei în plus pentru fiecare angajat din 2025. Decizia a fost luată de Consiliul de Administraţie

„Proiectul de lege a salarizării care ar trebui să elimine disfuncționalitățile apărute în aplicarea Legii-cadru 284/2010, semnalate în negocierile de până acum, nu a fost înaintat comisiei constituite în vederea finalizării și aplicării pașilor necesari promovării acestuia (dezbatere publică, aviz CES, aviz Consiliul Legislativ, promovare Parlament). Confederația Națională Sindicală ‘Cartel ALFA’ vă solicită, domnule Prim Ministru, ca, în acord cu obligațiile asumate prin Memorandum, să stabiliți, de urgență, o întrevedere cu membrii comisiei interministeriale, în cadrul căreia să discutăm și să finalizam, de comun acord, cea mai potrivită soluție pentru rezolvarea problemei salarizării în sistemul bugetar pentru anul 2016 și in viitor”, subliniază organizația sindicală.

Articolul 164 din Legea nr.53/2003 Codul muncii Republicată prevede că salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor. Salariul de bază minim brut pe țară s-a stabilit la valoarea de 1.250 lei/lună, începând cu data de 1 mai 2016. Față de anul 2015, majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 1.250 lei reprezintă o creștere de 19,04%.

De această majorare va beneficia un număr de circa 1.131.686 salariați, din care 39.322 în sectorul bugetar și 1.092.364 în sectorul concurențial.

Ca urmare a creșterii, în anul 2016, a deducerii personale de la 250 lei la 300 lei, conform articolului 77 aliniatul (2) litera (i) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru contribuabili care nu au persoane în întreținere, cuantumul net al salariului minim va crește de la 917 lei la 925 lei.

Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată are la bază, printre altele, îmbunătățirea ponderii acestuia în raport de salariul mediu, astfel încât salariul minim să se apropie de 60% din salariu mediu, așa cum este în țările dezvoltate din Uniunea Europeană. În anul 2016, ponderea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în salariul mediu va fi de 46,62%.

SALARIUL MINIM România a avut cea mai mare creştere a salariului minim din 2008, încoace, dintre toate statele europene în care există un salariu minim, potrivit unui studiu pe această temă realizat de Comisia Naţională de Prognoză în toamna anului trecut şi prezentat zilele trecute sindicatelor de către Guvern, în cadrul negocierilor referitoare la creşterea salariului minim în 2017.

În perioada 2008-2015, salariul minim a crescut în România cu 95%, cel mai mare procent de creştere de pe continent, ţara noastră fiind urmată de Bulgaria (creştere de 64%), Slovacia (creştere de 58%) şi Letonia (57%). Doar în ultiumii trei ani (2012-2015), salariul minim a crescut în România cu 34,3%, locul doi din UE, după Estonia, unde creşterea a fost de 34,5%, arată documentul, pus la dispoziţia economica.net de sindicate.

Salariul minim din România este acum al doilea cel mai mic din statele Uniunii Europene, 218 euro, fiind mai mare doar decât cel din Bulgaria 184 de euro (date din ianuarie 2015). Chiar şi după majorarea, de la 1.050 la 1.250 de lei, a salariului minim de la 1 mai, asumată de Guvern, România va rămâne tot pe locul doi coada clasamentului, fiind încă în urma Lituaniei, care are un nivel de 300 de euro. Zece ţări europene au salariul minim sub 500 de euro pe lună, alte cinci în intervalul cuprins între 500 şi 1.000 de euro pe lună, iar în alte şapte salariul minim depăşeşte acest plafon, până la un nivel maxim de 1.923 de euro pe lună, în Luxemburg.

Raportul Comisiei de Prognoză, realizat în timpul guvernului Ponta, care avea de gând să crească salariul minim la 1.200 de lei de la 1 ianuarie, mai arată că, la acea dată, „raportul dintre salariul minim şi cel mediu era, în România, de 35,8% din câştigul salarial brut, fiind una dintre cele mai mici proporţii din statele membre care au introdus salariul minim. În majoritatea statelor membre, proporţia este între 44 şi 48%”.

Raportul era favorabil majorării salariului minim, care urma să fie făcută de Guvernul Ponta la 1 ianuarie 2016, iar CNP propunea şi un mecanism de creştere a acestuia. „Se propune ca primul indicator pe baza căruia să se proiecteze evoluţia salariului minim să fie convergenţa salariului minim din România către cel din alte ţări care au stabilit salariul minim la nivel naţional. Raportul dintre salariul minim brut pe ţară garantat în plată faţă de câştigul salarial mediu brut la nivelul anului 2013 a fost de 35,6%, faţă de 41,6%, media ţărilor din UE care au aceeaşi modalitate de stabilire a salariului minim. Pentru anul 2014, raportul a crescut cu 2,8 puncte procentuale faţă de anul 2013. Indicatorul concret urmează să fie ponderea salariului minim în salariul mediu în ţările care au reglementat un salariu minim la nivel naţional„, se arată în Raport.

Potrivit primelor informaţii de la discuţiile care se poartă acum pe tema majorării salariului minim de la 1 ianuarie 2017, Guvernul ar intenţiona să introducă un mecansim de ajustare a salariului minim prin care acesta să crească în funcţie de productivitate sau de creşterea economică, măsură care, în opinia sindicatelor, ar duce la o creştere mai mică.