Într-un discurs rostit vineri la Cluj, la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai, diplomatul american a subliniat faptul că „trăim vremuri nesigure și periculoase”.
„La est avem de a face cu o Rusie revanșardă care destabilizează securitatea europeană. Rusia a devenit extrem de inovatoare în privința utilizării unor tipuri de război tipice pentru secolul al XXI-lea, inclusiv războiul informațional, cibernetic și hibrid”, a declarat Hans Klemm.
Acesta a adăugat amenințările care vin dinspre Sud, în special sub forma terorismului extremist islamic, care a devenit și mai periculos, ca rezultat al contextului din Siria și Libia, sau faptul că pericolul poate veni și din partea unei singure persoane sau a unui grup de persoane, sub forma terorismului individual sau al criminalității cibernetice.
Ambasadorul american s-a referit, în mod special, la „amenințarea potențială venită dinspre Rusia” și la ceea ce Statele Unite, NATO și România întreprind în această privință.
„Federația Rusă face o investiție serioasă în privința capacităților sale militare în regiunea Mării Negre. Putem face speculații în legătură cu motivele pentru care se întâmplă acest lucru, fie că este vorba de apărarea recentelor cuceriri teritoriale pe țărmul Mării Negre, de menținerea anumitor state de la Marea Neagră sub influența sa, de proiectarea puterii sale spre Marea Mediterană și Orientul Mijlociu, de protejarea intereselor economice ale Rusiei în același timp cu diminuarea celor ale Statelor Unite și Uniunii Europene, dar de fapt nu contează pentru că în curând Rusia va deține puterea militară pentru a face toate aceste lucruri”, a declarat Hans Klemm.
Acesta a precizat că până în 2020, Rusia își va întări în mod semnificativ capacitățile militare în regiune, folosind Crimeea drept bază pentru puterea sa militară în regiune, dar și unele amplasamente în Abhazia. De asemenea, a spus ambasadorul citându-l pe ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, Rusia va cheltui 2,4 miliarde de dolari pentru Flota Mării Negre până în 2020, care vor duce probabil la construirea și lansarea la apă a 18 noi nave militare împreună cu infrastructura portuară necesară.
Potrivit diplomatului american, aceste nave vor include o flotă înnoită de submarine în Marea Neagră constând din șase noi submarine din clasa Kilo, considerate drept unele dintre cele mai silențioase submarine din lume.
„Acum că am examinat această nouă problemă de securitate în Marea Neagră, ce pot face Statele Unite, România și NATO pentru a asigura securitatea NATO de-a lungul flancului sud-estic și pentru a asigura libertatea de navigație în Marea Neagră? În primul rând, ceea ce trebuie să știe încă de la început aliații noștri, dar și potențialii noștri inamici, este faptul că Statele Unite sunt ferm angajate să respecte Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Un atac împotriva unui stat membru este un atac împotriva tuturor statelor membre. (…) Oricât de mult și-ar întări forțele armate ale Rusiei propriile capacități, ele nu pot egala capacitățile militare ale Statelor Unite și ale aliaților săi din cadrul NATO”, a spus ambasadorul.
În discursul său, Hans Klemm a felicitat România pentru că își îndeplinește angajamentul asumat la Summit-ul NATO din Țara Galilor în privința creșterii bugetului apărării.
El s-a referit astfel la faptul că, în acest an, Parlamentul a alocat 1,7% din PIB pentru apărare și se îndreaptă spre obiectivul propus de 2% din PIB în 2017 și de menținere a acestei proporții pentru o perioadă de zece ani, în conformitate cu acordul convenit anul trecut între toate partidele politice majore din România.
„Acesta este un prim pas foarte bun și sper că este un exemplu pe care toți membrii Alianței îl vor urma. Pasul următor este însă la fel de important: asigurarea finanțării necesare modernizării forțelor și dezvoltării capacităților necesare NATO într-un mod cât mai eficient posibil”, a mai spus diplomatul american.
Ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, a participat vineri la întâlnirea cu tema „Provocări prezente de securitate în spațiul euro-atlantic”, organizată la Facultatea de Studii Europene a UBB. La această întâlnire au participat și ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu, fostul ministru de Externe al României, Bogdan Aurescu și fostul negociator șef al României cu UE, Vasile Pușcaș.