În esență, prin proiectul de lege, semnat de 37 de deputați reprezentanți ai celor două fracțiuni parlamentare și depus la Curtea Constituțională la 17 februarie 2016, se propunea revenirea la alegerea Președintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Se propunea înlocuirea actualei reglementări, care prevede că președintele Republicii Moldova este ales de parlament cu votul a trei cincimi din numărul deputaților aleși.
De asemenea, deputații cereau revenirea la instituția demiterii din funcție a Președintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Astfel, demiterea Președintelui Republicii Moldova urma să aibă loc în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care erau încălcate prevederile Constituției, încălcări constatate de către Curtea Constituțională sau Curtea Supremă de Justiție.
Propunerea de demitere din funcție a Președintelui Republicii Moldova, inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și susținută de majoritatea deputaților, ar fi fost urmată obligatoriu de un referendum, prin intermediul căruia cetățenii Republicii Moldova s-ar fi pronunțat pe marginea demiterii Președintelui. Propunerea viza înlocuirea actualei reglementări, care prevede că Președintele Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaților aleși.
Curtea a conchis că propunerea legislativă privind revizuirea Constituției nu poate fi înaintată spre examinare Parlamentului, ținând cont de statuările Curții Constituționale expuse în partea descriptivă a avizului. Avizul Curții este definitiv, nu poate fi supus nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.