Potrivit unor surse din cadrul centrului, este vorba despre trei algerieni şi un tunisian care au ieşit pe o fereastră a centrului şi apoi au sărit gardul, fugind pe un câmp de la marginea localităţii Horia. Paznicii centrului au observat fuga acestora şi au alertat autorităţile. Echipe formate din poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră şi angajaţi ai Oficiului de Emigrări acţionează pentru prinderea lor atât în localităţile învecinate, cât şi în zona de frontieră cu Ungaria.
În octombrie 2011, 24 de cetăţeni străini – 16 din Algeria şi 8 din Tunisia – au evadat din Centrul de cazare a străinilor luaţi în custodie publică Arad, prin forţarea gratiilor de la ferestrele camerelor dispuse în spatele clădirii. Dintre aceştia, 23 au fost prinşi, majoritatea fiind repatriaţi.
În Centrul de cazare a străinilor luaţi în custodie publică Arad sunt deţinuţi aproximativ 50 de refugiaţi, majoritatea din Algeria, Tunisia şi Maroc, iar instituţia are 23 de angajaţi.
În luna martie a acestui an, o organizaţie internaţională care apără drepturile migranţilor a publicat pe pagina de web un apel al unor refugiaţi aflaţi în centrul din localitatea Horia, care reclamă încălcarea drepturilor şi tratament violent din partea poliţiştilor.
Informaţiile au apărut pe pagina web a organizaţiei Migreurop, cu sediul la Paris, care a publicat un apel care ar fi fost trimis de migranţii aflaţi în Centrul de cazare a străinilor luaţi în custodie publică din localitatea Horia.
„Trebuie să ne ajutaţi, suntem peste 50 de deţinuţi în centrul de detenţie din Arad, în România. Suntem solicitanţi de azil şi am fost închişi aici. Unii suntem aici de o lună, alţii de şapte, opt sau nouă luni. Suntem bărbaţi, însă avem şi o femeie însărcinată printre noi. Suntem maltrataţi, mai rău ca animalele. Poliţiştii din centru ne lovesc, ne bat. Se întâmplă des”, se arăta în mărturiile deţinuţilor postate pe site-ul Migreurop.
Potrivit mărturiilor, în 6 martie 2012 poliţiştii din cadrul centrului ar fi vrut să gazeze un bărbat. „L-au dus jos în celula de izolare pentru a-l lovi. L-am auzit ţipând din celulele noastre”, se arăta în apelul publicat.
Deţinuţii se plângeau că sunt închişi aproape 24 de ore din 24: „Avem dreptul de a ieşi pe hol doar una-două ore pe zi. Nu ni se permit plimbările afară, nu avem acces la televizor, nu putem primi bani de la familiile noastre prin Western Union. Primim mereu acelaşi fel de mâncare. Nu avem acces la niciun medic. Dacă ne îmbolnăvim, nu putem face nimic. În acest moment mai mulţi dintre noi avem mâncărimi de piele pe care le suportăm cu greu, însă nu primim niciun fel de îngrijire”.
Deţinuţii spuneau în mărturiile respective că au vrut să facă greva foamei în semn de protest faţă de tratamentul aplicat şi că „anumite persoane sunt într-atât de epuizate încât doresc să se sinucidă”.
Mărturiile deţinuţilor publicate pe site-ul reţelei Migreurop arătau că aceştia nu au căldură, nu le funcţionează duşul, iar saltelele sunt în stare foarte proastă.
Şeful Centrului de cazare a străinilor luaţi în custodie publică din Horia, Petru Pădurean, a afirmat că nu are cunoştinţă despre astfel de tratamente aplicate deţinuţilor şi că are audienţe de două ori pe săptămână, dar niciun străin nu i-a adus la cunoştinţă acuzaţiile enunţate.
La scurt timp, o echipă de jurnalişti a mers la Centrul pentru cazarea străinilor luaţi în custodie publică din Horia, pentru a vedea condiţiile de cazare, însă li s-a refuzat accesul în pavilonul în care se află celulele de detenţie.
De la ferestrele cu gratii, mai mulţi bărbaţi au afişat coli de hârtie pe care au scris „S.O.S”, în timp ce strigau în franceză şi română către jurnalişti „Ajutor!”, „Foame!”, „Mizerie!”, „Libertate!”, „Salvaţi-ne!” şi „Intraţi să vedeţi!”.
Jurnaliştii nu au primit timp de câteva ore acces în curtea sau în incinta centrului, deşi solicitaseră în scris acest lucru inclusiv la Oficiul Român pentru Imigrări, sub autoritatea căruia se află centrul.
După câteva ore de aşteptare, şeful centrului din Horia, Petru Pădurean, i-a primit pe jurnalişti într-o sală de şedinţe, el explicând că acolo sunt cazaţi „străini care au intrat ilegal în ţară şi fac parte dintr-un fenomen migraţionist complex, care s-a accentuat de la jumătatea anului trecut”.
Potrivit acestuia, cei mai mulţi dintre ei îşi dau iniţial date de identitatea false, ceea ce face ca returnarea în ţările de provenienţă să se facă întârziat.