MOSII DE IARNA 2016: Ce trebuie să facă toţi creştinii la sfârşitul săptămânii

În tradiţia creştin ortodoxă, atât la Moşii de iarnă (prima din cele şapte sâmbete), cât şi la ultima, Sâmbăta lui Lazăr, se fac parastase: cu preparate de dulce (la Moşii de iarnă) şi cu mâncare de post (la Sâmbăta lui Lazăr). Se spune că şi cei comemoraţi veghează asupra casei de unde au plecat în eternitate. Biserica a rânduit să se facă pomenirea celor mutaţi la Domnul sâmbăta, deoarece în această zi a stat Hristos cu trupul în mormânt şi tot sâmbăta face trecerea spre duminică, ziua învierii Sale cu trupul. Duminica este numită şi ziua a opta, pentru că este ziua începutului fără sfârşit, ea nu va mai fi urmată de alte zile, fiind considerată în mod simbolic a fi eternă.

– Se pot pomeni toţi cei care au murit nedespărţiţi de Biserică. Părinţii ne spun că orice slujbă a Bisericii se săvârşeşte numai pentru cei care sunt membri ai ei. De aceea, nu pot fi pomeniţi nici copiii morţi nebotezaţi, pentru că ei nu sunt membri ai Bisericii.

Tradiţii şi obiceiuri

– În această zi, în funcţie de obiceiurile zonei în care trăiesc, gospodinele pregătesc colivă şi colaci, piftie, sarmale, ciorbă, plăcinte, fructe şi vin şi lumânări aprinse.

– Mâncarea se dă de pomană în farfurie şi trebuie să aibă şi un tacâm şi un pahar pentru vin. Toate acestea se duc dimineaţa la biserică spre a fi sfinţite de preot şi apoi se oferă cu o lumânare aprinsă.

– Când primeşti pomana trebuie să spui “bogdaproste”, cuvânt care provine din slava veche – “Bogda prostit”, adică Domnul să-i ierte (pe morţii tăi).

– De asemenea, cei care merg la mormintele celor decedaţi trebuie să aprindă două lumânări, fiindcă se spune că la flacăra lor se încălzesc morţii.

– În popor există credinţa că, în această zi, sufletele morţilor coboară pe pământ, de aceea se dă de pomană şi mâncare gătită, din care trebuie ca măcar un singur fel să fie fierbinte, deoarece se crede că decedaţii se hrănesc din aburii fierturilor.

– Tradiţia spune că această zi mai era cunoscută şi ca Moşii de piftii sau Sâmbăta piftiilor. Este singura zi în care e bine să mănânci piftii sau răcituri din porc.

– În ziua de 14 februarie nu se lucrează. Femeile care încalcă această poruncă sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomana dată. Această zi mai trebuie respectată şi pentru a te feri de nebunie şi ca să îmbătrâneşti mai încet.

– De asemenea, fiindcă se face pomană, nu ai voie să speli.

Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi

După Moşii de iarnă urmează duminica Înfricoşătoarei Judecăţi. Această duminică ne ajută să ne gândim că toţi vom muri şi că vom ajunge la un moment dat să fim judecaţi de Dumnezeu, iar în timpul Postului Mare, avem şansa, prin pocăinţă, să dobândim un răspuns bun la această judecată. Urmează o săptămână, numită Săptămâna albă sau a brânzei, când putem mânca lapte, brânză şi ouă. Apoi, pe 23 februarie începe Postul Paştelui, care se sfârşeşte la 11 aprilie. Nu se fac nunţi în intervalul de la Lăsatul secului de carne şi până la Duminica Tomii (19 aprilie).

Anul acesta, Moşii de iarnă pică sâmbătă, 5 martie. Este sâmbăta dinaintea lăsatului sec de carne pentru Postul Mare, ziua în care îi pomenim pe moşii şi strămoşii adormiţi în dreapta credinţă. Pentru ca pomana să fie primită, este bine să respectăm şi celelalte tradiţii legate de această mare sărbătoare.

Moşii de iarnă (Moşii cei mari) deschid seria celor şapte sâmbete ale morţilor, încheiată cu Sâmbăta lui Lazăr (pe 23 aprilie), în care creştinii ortodocşi fac parastase.

Alte articole

Calendar ortodox 10 noiembrie 2024. Sfinţii care-ţi luminează mintea şi te ajută să iei cea mai bună decizie

Calendar ortodox 4 noiembrie 2024. Un mare Sfânt făcător de minuni e prăznuit în prima zi de luni, din luna noiembrie

Ce se duce la biserică, pentru parastas

De Moşii de iarnă gospodinele duc la biserică, pentru praznic, colivă, un colac, o sticlă de vin, pomelnicul pe care sunt trecute numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări. Se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe. Mai practic este să se lase pachetele gata pregătite acasă şi, la întoarcerea de la biserică, să fie completate cu vin şi colivă sfinţite la slujbă şi să fie împărţite, cu lumânări aprinse, pentru sufletele celor răposaţi. Sufletele acestea, se spune, veghează din lumea de dincolo asupra casei din care au plecat.

Femeile care lucrează azi vor tremura ca piftia

În trecut, Moşii de iarnă erau cunoscuţi, în lumea satului, în special, şi drept ”Moşii de piftii”, fiindcă în această zi se mănâncă piftie şi alte răcituri. Iar ceea ce rămâne nemâncat se aruncă a doua zi, în Duminica lăsatului sec de carne. Dacă nu se respectă această tradiţie, natura se răzbună aducând valuri de frig în toiul verii.

Mai mult, femeile care calcă tradiţia şi lucrează în această zi sunt pedepsite să tremure ca piftia şi ”li se întoarce pomana” pe care au dat-o.

La cimitir se aprind cel puţin două lumânări

Credincioşii care fac pomeniri trebuie să meargă la biserică de dimineaţă, ca să participe la Sfânta liturghie. Abia după această slujbă mare se oficiază şi parastasul.

Apoi, familia merge la cimitir, unde trebuie să aprindă cel puţin două lumânări – numărul minim necesar, potrivit superstiţiilor, pentru a încălzi sufletele morţilor.

În Transilvania, se păstrează obiceiul ca pachetele duse la biserică să conţină, pe lângă vinul şi coliva obligatorii, bucatele preferate de cei pentru care se face pomana. Plus o prăjitură cu specific local, numită ”pupi” (un chec cu mere).

Şi în Banat se dă de pomană un preparat caracteristic zonei – grâu fiert cu brânză şi unt. În plus, în pachete se pune şi friptură de porc.

În Bucovina, pachetele conţin obligatoriu plăcinte cu brânză şi se împart familiilor necăjite, care au mulţi copii.

Nu se mai fac nunţi

Conform tradiţiei creştin ortodoxe, o dată cu Lăsatul secului de carne cununiile religioase ar trebui să fie interzise. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (8 mai).

Duminică este lăsatul sec de carne. Luni începe săptămâna albă

Duminică, 6 martie – Duminica Înficoşatei Judecăţi (a lăsatului sec de carne) – se mănâncă pentru ultima dată carne.
De luni, 7 martie, până duminică, 13 martie, este dezlegare la brânză, lapte, ouă şi peşte. De aceea, săptămâna aceasta este cunoscută, în popor, şi ca ”săptămâna albă”.
Duminică, 13 martie, este Lăsatul Secului pentru Postul Sfintelor Paşti (se mănâncă pentru ultima dată brânză, lapte, ouă şi peşte).
Luni, 14 martie, începe Postul Paştelui, care ţine până sâmbătă, 30 aprilie.
Duminică, 1 mai, este Învierea Domnului (Sfintele Paşti).

Urmarește RomaniaTV.net și pe