În dosar au mai fost reținuți: Zoltan Galfalvy, administrator al SC Hidroizolații SRL Târgu Mureș, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, folosirea și prezentarea cu rea-credință de documente false, având ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, participație improprie la evaziune fiscală, spălare de bani și dare de mită, unele în formă continuată; Lorand Kontes și Janos Ciuraru, administratori de firme, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani; Levente Fabian și Elemer Fodor Vilmos, administratori ai unor societăți de tip fantomă, pentru sprijinire de grup infracțional organizat și spălare de bani.
Potrivit unui comunicat al DNA transmis joi AGERPRES, cei șase inculpați urmează să fie prezentați Tribunalului Mureș cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de Attila Demeter, angajat al unei unități bancare, pentru divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, și față de SC Hidroizolații SRL Târgu Mureș, pentru folosirea și prezentarea cu rea-credință de documente false, având ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și evaziune fiscală.
DNA precizează că, în octombrie 2014, Galfalvy, Kontes și Ciuraru au constituit un grup infracțional organizat care și-a desfășurat activitatea până în februarie 2016, acționând în mod coordonat în scopul săvârșirii mai multor infracțiuni legate de utilizarea fondurilor alocate de la bugetul Uniunii Europene. În perioada respectivă, grupul a fost sprijinit și de Levente Fabian și Fodor Vilmos.
„Concret, la 23 aprilie 2014, Zoltan Galfalvy a încheiat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale un contract de finanțare nerambursabilă, valabil și în prezent, având ca obiect ‘Creșterea în sistem super-intensiv a somnului african și procesarea acestuia’, valoarea proiectului fiind de 10.253.501,93 lei. În perioada octombrie 2014 — decembrie 2015, Galfalvy, beneficiind de sprijinul celorlalți membri ai grupului, a depus, la MADR, în cuprinsul documentației, facturi fiscale, cunoscând că acestea reprezintă cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale„, susțin procurorii.
Ca urmare a acestei conduite infracționale, SC Hidroizolații SRL a obținut, pe nedrept, fonduri nerambursabile de aproape 1,9 milioane lei, care au fost virate în conturile mai multor firme fantomă, au constatat anchetatorii.
„Ulterior, inculpatul Galfalvy a retras sumele respective și le-a introdus în circuitul economico-financiar cu titlu de împrumut asociat. Repetarea operațiunilor de virare a sumelor de bani, retragerea din conturile firmelor fantomă și depunerea în contul SC Hidroizolații SRL cu titlu de împrumut asociat au condus la cumularea sumei totale de 5.568.490 lei cu titlu de împrumuturi acordate de asociați (Galfalvy Zoltan și o altă persoană). În aceeași perioadă, el a determinat-o pe contabila SC Hidroizolații SRL să înregistreze în evidențele firmei, fără vinovăție, 20 de facturi fiscale, reprezentând cheltuieli care nu aveau la bază operațiuni reale, în valoare totală de 8.962.765 lei„, se mai spune în comunicat.
Sursa citată menționează că, în 21 decembrie 2015, el a remis produse alimentare și nealimentare în valoare totală de 390 lei lui Liviu Mihalca, în calitate de consilier în cadrul Direcției Generale pentru Pescuit — Centrul Regional Brașov din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor privind verificarea și avizarea documentației depuse pentru proiectul respectiv, precum și monitorizarea proiectului și verificarea lucrărilor executate la punctul de lucru al firmei.
Conform DNA, în 3 decembrie 2015, Attila Demeter, în calitate de șef al Direcției de Clienți Externi din cadrul unei unități bancare, aflând despre împrejurarea că în dosar procurorii au solicitat datele financiare ale firmei administrate de Kontes, a divulgat acest lucru lui Zoltan Galfalvy.
„Procedând în acest mod, suspectul a afectat activitatea de urmărire penală desfășurată de procurorii anticorupție, dar și interesul legitim comun al acestei instituții și al unității bancare respective de a beneficia de confidențialitate din partea angajaților băncii”, mai arată DNA.