CUTREMUR 77. Se împlinesc 39 de ani de la tragedia din 1977. Când ar putea fi lovită România de un mare cutremur

Cutremurul din 1977 a fost un puternic cutremur care s-a produs la ora 21:22:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde. 1.570 de oameni şi-au pierdut viaţa, din care 1.391 numai în București.

La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.

Vezi şi: TOMA CARAGIU şi ALEXANDRU BOCĂNEŢ, doi titani care au murit la cutremurul din 1977

Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit. Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii.

Alte articole

Cutremur puternic în România, în ziua alegerilor. Unde a fost simțit

Cutremur în zona Vrancea. Ce magnitudine a avut seismul de vineri şi în ce oraşe s-a simţit

Cutremurul s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, iar în nord, s-a simțit până în Moscova și Sankt Petersburg. În nord-estul Munteniei, sudul și centrul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături și fenomene de lichefiere a solului. Pe Valea Prahovei, au avut loc alunecări de teren

Vezi şi: Soţul Anei Blandiana, AMINTIRI DUREROASE după MARELE CUTREMUR din ’77: Am auzit cum se sting gemetele. Muriseră

Vezi şi: Anul 2016, comparat cu 1977. Specialiştii se tem că ar putea veni marele cutremur VIDEO

În seara zilei de 4 martie, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu consoarta sa, participau la banchetul oficial oferit de președintele Nigeriei în cinstea oaspeților. După toastul șefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală și l-a informat pe Ceaușescu de situația din țară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, președintele român s-a așezat și l-a anunțat în particular de dezastrul survenit în România. Banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu.

La început, știrile ajunse pe căi ocolite erau confuze, vorbind despre un cutremur de gradul 10, deci despre distrugerea totală a Bucureștiului. Pana de curent de la București făcea imposibilă orice comunicație. În plus, autoritățile locale erau confuze, neluând pe moment nici o măsură concretă. După restabilirea legăturii cu țara, Ceaușescu a cerut un raport sumar al situației din țară și a dat primele ordine de acțiune, o dată cu un apel către populație. S-a instituit, prin decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României.

ASCULTĂ MAI JOS SINGURA ÎNREGISTRARE DE LA CUTREMURUL DIN 77

În timpul nopții, o aeronavă a adus delegația română înapoi în țară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceaușescu, uneori însoțit de Elena, a făcut vizite în București pentru a evalua pagubele și a calma populația. A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar și peste termenul considerat limită de supraviețuire.

Cu ajutoare de la Crucea Roșie (mai ales câini dresați special pentru astfel de cazuri), cascadorii și pompierii români au făcut eforturi supraomenești pentru a salva cât mai multe vieți.

Anul 2016, comparat cu 1977. Specialiştii se tem că ar putea veni marele cutremur

Meteorologii spun că există o legătură între temperaturile ridicate din februarie 1977, luna dinaintea marelui cutremur, şi februarie 2016.

„Luna februarie a anului 1977 se clasează că fiind a treia cea mai călduroasă din istoria măsurătorilor meteo, cu o abarete termică de 4,4. Ea va fi surclasată şi va trece pe locul 4, dacă ar fi să luăm în considerare luna februarie a acestui an„, spune Elena Mateescu, director executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

„Într-adevăr ţin minte că în luna martie, începutul lunii martie a fost destul de cald şi că toată lumea a ieşit afară şi că era destul de confortabil din punct de vedere termic”, a declarat la România TV şi Mircea Radulian, directorul INFP.

Cu toate acestea, specialiştii nu pot spune cu certitudine că există o legătură între condiţiile meteo şi cutremurele mari. „Dacă ne gândim la cutremurele mari, la acestea se respectă o oarecare ciclicitate, însă este mult mai dificil de prognozat în acest caz. După cum aţi constatat este vorba de 30-40 de ani”, a adăugat Mircea Radulian.

Gheorghe Mărmureanu, despre marele cutremur care va lovi România

Gheorghe Mărmureanu a vorbit despre marele cutremur care va lovi România. Seismologul spune că mai multe zone din ţară vor fi afectate. În cazul unei asemenea catastrofe, zeci de mii de locuinţe vor fi afectate, numărul total al victimelor ridicându-se la peste 6.000.

„Sunt fenomene pe care nu le putem prevedea, de aceea lucram într-un fel probabilist. Am spus ca viitorul mare cutremur va fi tot un cutremur de foarte mare adancime ca cel din ’40. Dar asta nu inseamna ca va fi mai putin periculos ca ala din 4 martie, unde suprafata cutremurului din 4 martie a fost de 109 km, iar asta e cotat la 150 km. Acest cutremur prinde din nou partea din Munteania si Moldova pana la Iasi, iar Muntenia partea de SUD in special, dar depinde ce plan de faliere avea. Noi nu stim ce este la adancimea aia, pentru ca cele de mari adancime au loc la adancimi cuprinse intre 80 km pana la 200 km”, a declarat la România TV Mărmureanu.

În cazul unui cutremur de 7,6 pe Richter, aproape 2.000 de locuinţe s-ar prăbuşi şi peste 36.000 ar avea afectată structura de rezistenţă. Bilanţul sumbru apare dintr-o analiză a Ministerului de Interne.

Primăria Capitalei a publicat lista actualizată a imobilelor încadrate în diferite clase de rism seismic. Potrivit acestei liste, 181 de clădiri din Bucureşti sunt considerate pericol public în caz de cutremur, în timp ce 73 de imobile sunt încadrate pe lista clădirilor consolidate.

Citeşte şi Avertisment şocant al unui specialist: „Dacă astăzi ar fi un cutremur de 7,4 pe Richter …”

În 2015, cel mai puternic seism, cu magnitudinea de 4,9 grade pe scara Richter, s-a înregistrat în data de 29 martie, în județul Buzău. Cea mai importantă mișcare tectonică din România în ultimii ani a fost înregistrată în anul 2014, pe 22 noiembrie, când s-a produs un cutremur de 5,7 grade pe scara Richter.

Seismul din 1802 a fost considerat cel mai mare cutremur produs în România, în zona Vrancei cu 7,9 pe scara Richter şi cu pagube majore. Din relatările vremii, atunci au fost grav avariate toate bisericile din Bucureşti, iar acesta s-a resimţit destul de bine chiar şi la Moscova.

Următorul mare cutremur, de peste 7 pe Richter, ar putea avea loc în România în anul 2047. Pofesorul Nicolae Noica a studiat evoluţia cutremurelor din 1.600 pana in prezent si a constatat că aceste perechi de cutremure despartite de 36, 37 de ani, se petrec de obicei o data la 70 de ani. Făcând un calcul simplu, următorul mare cutremur care va lovi România, de la cel din 77, ar trebui să fie in 2047.

În mai putin de doua luni, românii vor avea la dispoziţie un soft pentru telefonul mobil care ne dă detalii despre dezastrele care pot lovi într-o anumită zonă. Şi, in caz de cutremure, inundatii sau orice alta tragedie românii pot primi chiar si indicatii de la distanta.

Anul 2016, comparat cu 1977. Specialiştii se tem că ar putea veni marele cutremur VIDEO