ICCJ a recunoscut pedeapsa executată de Ioan Clămparu în Spania

Ion Clămparu îşi va petrecere următorii 15 ani în puşcărie după ce a pus la punct cea mai mare reţea de prostituţie din Europa, a obligat 1.000 de femei să se prostitueze şi a torturat tinerele care nu-i ascultau ordinele. Magistraţii i-au scăzut 5 ani din pedeapsa primită în Spania, anii pe care i-a petrecut până acum în arest preventiv.

Curtea Supremă a admis contestaţia formulata de Ioan Clămparu, a desfiinţat sentinţa iniţială şi, rejudecând, a decis să deducă din pedeapsa recunoscută prin senţinţa penală a Curţii de Apel Bacău după cum urmează: 30.10.2001 – 01.02.2001, 02.02.2001 – 18.05.2001, 22.09.2011 – 23.09.2011, 24.09.2011 – 28.06.2012, 29.06.2012 – 11.03.2016.

Ioan Clămparu, considerat a fi unul din cei mai periculoşi lideri interlopi, a fost adus în România, în luna aprilie a anului trecut, după condamnarea definitivă, în Spania, la 20 de ani de închisoare, având şi o pedeapsă de 13 ani închisoare dispusă în 2011, de instanţa supremă.

Ioan Clămparu a fost condamnat, în Spania, la 30 de ani de închisoare pentru proxenetism – pedeapsa maximă solicitată de procurori – de o instanţă din Madrid, însă acesta a atacat decizia şi a obţinut o pedeapsă cu zece ani mai mică, el având o condamnare şi în România, pentru fapte similare, de 13 ani de detenţie. Clămparu a fost condamnat pentru constituire de grup infracţional organizat, trafic de persoane, trafic de minori şi întreruperea cursului sarcinii.

Alte articole

Pronunţarea ÎCCJ asupra cererii de eliberare a Elenei Udrea, amânată pentru 12 decembrie

ÎCCJ amână pentru 9 decembrie pronunţarea în cazul care ar putea introduce prag pentru conducerea sub influenţa drogurilor, pe modelul consumului de alcool

În februarie 2011, Ioan Clămparu a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în lipsă, la 13 ani de detenţie. În septembrie 2011, Ioan Clămparu a fost prins în Spania, în condiţiile în care era căutat de autorităţile judiciare române de opt ani. Liderul interlop, deferit justiţiei în lipsă de către Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT), a intrat atunci în custodia autorităţilor din Madrid, după ce a fost prins în urma unei ample acţiuni de filaj.

Grupul condus de Ioan Clămparu a strâns, din activităţi de crimă organizată, sume totalizând milioane de dolari, bani folosiţi şi pentru a determina stoparea amplei anchete declanşate împotriva reţelei de crimă organizată coordonată de el, se arăta în rechizitoriul DIICOT.

La începutul lunii iulie 2011, peste o sută de persoane au fost arestate în cadrul unei operaţiuni globale de amploare a Interpol, supranumită Infra-Red, ce îi vizează pe unii din cei mai periculoşi fugari ai lumii, pe lista de căutări fiind şi românul Ioan Clămparu, suspectat de trafic de persoane. Anchetatorii au vizat 29 de ţări şi 450 de persoane suspectate de infracţiuni precum crime, pedofilie sau trafic de droguri.

Ioan Clămparu – considerat a fi unul din cei mai periculoşi lideri mafioţi – s-a aflat pe lista celor mai căutaţi 26 de infractori, fiind bănuit că ar avea legături cu cluburi şi hoteluri din Marea Britanie. El era acuzat că a obligat peste o sută de femei să se prostitueze în Spania.