Partidul său, Smer-SD, a obținut 49 din cele 150 de mandate în parlament. Deși rămâne principala forță politică, această formațiune a înregistrat un regres semnificativ în condițiile în care în actualul legislativ are 83 de mandate. Prin urmare, Fico a fost nevoit să negocieze formarea unei coaliții guvernamentale, iar în urma tratativelor a încheiat o înțelegere cu partidul naționalist SNS, cu partidul minorității maghiare, Most-Hid, și cu conservatorii formațiunii SIET.
Aceste patru partide vor avea împreună 85 de mandate în legislativ. Cât despre împărțirea celor 15 portofolii ministeriale, mass-media locală a speculat că Smer-SD ar urma să dețină șapte, SNS și Most-Hid fiecare câte trei, iar SIET numai două.
În programul de guvernare se menționează că printre prioritățile noului executiv se numără ‘o președinție demnă și de succes a Uniunii Europene’, Slovacia urmând să preia pe 1 iulie președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Se vorbește de asemenea despre măsuri anticorupție, una dintre criticile adresate lui Fico fiind ineficiența luptei împotriva corupției și clientelismului.
Pe plan economic, cele patru partide au convenit să reducă impozitul pe profit, în paralel cu creare unor impozite sectoriale, măsuri de sprijin pentru întreprinzătorii autonomi și atingerea echilibrului bugetar în anul 2020.
Citeşte şi Social-democraţii au câştigat alegerile din Slovacia
Alegerile legislative au condus la un parlament foarte fragmentat, în total opt partide trecând pragul electoral de 5%. Scrutinul s-a evidențiat prin rezultatul bun al extremei drepte naționaliste ‘Slovacia Noastră’, care a obținut 14 mandate parlamentare.
La fel ca premierul ungar Viktor Orban, Robert Fico s-a remarcat prin poziția fermă împotriva primirii migranților musulmani, poziție ce vine în întâmpinarea opțiunii majorității concetățenilor săi și care l-a ajutat să-și mențină popularitatea. Totuși, el nu și-a ascuns dezamăgirea față de rezultatul sub așteptări și a recunoscut că spera să obțină măcar 4-5 procente în plus.