„Din păcate, aceste coduri nu au fost în dezbatere parlamentară. Ele au fost adoptate prin asumarea răspunderii (…) Sunt în total peste 3.000 de articole în Codul penal şi cel de procedură penală. 50 dintre ele (declarate neconstituţionale – n.r.) nu este foarte mult. Dreptul este în permanentă mişcare. Nu poţi, când scrii un articol, să analizezi din toate perspectivele„, a explicat Augustin Zegrean.
Acesta a spus că, în unele situaţii, avocaţii au o „altă aplecare” asupra textelor şi, când doresc să-şi apere clienţii, vor căuta toate soluţiile şi teoriile. „Ei sunt mai inspiraţi decât legiutorul în unele situaţii„, a spus preşedintele Curţii.
În ceea ce priveşte vinovatul pentru această situaţie, Zegrean a indicat „autorul” Codurilor, însă nu consideră că Guvernul – cel care şi-a asumat răspunderea pe cele două proiecte – este şi cel care le-a redactat. „Nu aş duce vina la Parlament pentru aceste articole care au fost declarate neconstituţionale. Ele vor fi rezolvate (…) Vinovatul este întotdeauna autorul. Nu ştiu cine a fost autorul, cred că nu Guvernul„, a spus acesta.
Curtea Constituţională a admis peste 30 de decizii de neconstituţionalitate privind Codul penal şi cel de procedură penală, după modificările făcute de Guvernul Ponta în 2014, referitoare la 43 de prevederi precum confiscarea extinsă, traficul de stupefiante, iar acum interceptările SRI, însă Parlamentul nu a intervenit pentru soluţionarea niciuneia dintre acestea.
Din februarie 2014 şi până în prezent, CCR a admis 31 de sesizări în acest sens, fie în totalitate, fie parţial. Astfel, potrivit celor 31 de sesizări admise, au fost declarate neconstituţionale 43 de prevederi – 6 din Codul penal şi 37 din Codul de procedură penală.
Aceste decizii au vizat, în total, 34 de articole din cele două Coduri: 6 articole ale Codului penal şi 28 de articole ale Codului de procedură penală.
Prevederile se refereau fie la conţinutul articolului sau alineatului în totalitate, fie la anumite fraze sau cuvinte din acestea, care afectau funcţionarea Codurilor. Mai mult, potrivit datelor verificate de News.ro, o parte a deciziilor Curţii Constituţionale au fost date ca urmare a unor decizii anterioare de neconstituţionalitate, prevederile nefiind modificate de Parlament. În cadrul mai multor dosare au fost ridicate noi excepţii de neconstituţionalitate în privinţa unor articole care aveau directă legătură cu unele declarate neconstituţionale anterior. Codul penal şi cel de procedură penală, nefiind puse în acord de Parlament după deciziile CCR, au provocat astfel noi decizii de neconstituţionalitate.