SONDAJ: Sunteţi de acord să donaţi bani pentru statuia Cuminţenia Pământului a lui Constantin Brâncuşi?

Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, a arătat că, în urma negocierii cu proprietarii operei lui Brâncuși, s-a ajuns la suma de 11 milioane de euro, 5 milioane de euro provenind din partea statului român. Restul de 6 milioane de euro ar trebui să fie strâns până la data de 30 septembrie, iar suma totală să fie virată până la 31 octombrie.

Vlad Alexandrescu a spus că banii de la cetățeni vor fi virați în conturi ale Ministerului Culturii și, în cazul în care campania nu va fi una de succes, vor fi returnați contributorilor, iar statul va renunța la dreptul de preempțiune asupra operei.

În opinia ministrului, acest lucru ar însemna că ”poporul român nu își dorește ca această lucrare să rămână în circuitul public”.

„Este un apel către toată societatea pentru a sprijini această inițiativă, pentru ca acest nou mod de a acționa să devină valid, să devină puternic și să poată să funcționeze ca model și pentru achiziții”, a declarat Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, într-o declarație de presă.

Alte articole

Înțelegerea făcute de Ministerul Culturii cu brandul Louis Vuitton. Beneficiile de care se poate bucura România în plin scandal al iei de la Sibiu

Vești proaste pentru români! Categoria de angajați pe care statul vrea să îi concedieze pentru a face economie la buget

Citeşte şi: Cuminţenia Pământului rămâne statului, însă Ministerul Culturii cere 6 milioane de euro de la români pentru statuie

Dacă o campanie de subscripție publică, în urma căreia românii ar urma să strângă 6 milioane de euro, pentru achiziționarea operei lui Constantin Brâncuși – „Cumințenia Pământului”, ar reuși, acesta este un semn că cetățenii doresc să iasă din starea de indiferență și neputință, a declarat joi ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu.

Campania de subscripție vine la 128 de ani de la ultima inițiativă de acest gen din țară, pentru construirea Ateneului Român.

Potrivit ministrului, campania de strângere de fonduri ar urma să înceapă „în curând”, este susținută de firme private, personalități din diaspora și din cultura română și va fi desfășurată „pro bono”.

„Dacă această campanie va reuși, va fi un semn că cetățenii doresc să iasă din starea de indiferență și neputință”, a adăugat Vlad Alexandrescu.

El a mai spus că a condus echipa de negociere cu proprietarii operei lui Brâncuși.

„N-a existat încredere în părți, s-au spus lucruri neplăcute și pentru proprietari”, a declarat ministrul, referitor la încercările anterioare de negociere între cei care dețin „Cumințenia Pământului” și reprezentanții statului. „Este vorba de o traumă. Proprietarii au luptat timp de 9 ani pentru a recupera lucrarea”, a adăugat Alexandrescu.

Ministrul Culturii a arătat că înțelegerea între stat și proprietari la suma de 11 milioane de euro este „un moment istoric”.

„Inițiativa are susținerea prim-ministrului. (…) Miza este ca lucrarea să rămână în circuitul public”, a subliniat Alexandrescu.

El a precizat că înțelegerea este și o „reconciliere istorică între statul român și proprietari”.

Potrivit acestuia, dacă va fi achiziționată, lucrarea „Cumințenia Pământului” va fi expusă într-un muzeu de artă din România. „Faptul de a avea ‘Cumințenia Pământului’ în circuitul public este o chestiune de sensibilitate națională”, consideră el.

Realizată în 1907, „Cumințenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” și „Rugăciunea”, marchează cea mai apreciată perioadă de creație a lui Brâncuși, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

„Cumințenia Pământului” a fost cumpărată în 1911 de inginerul și iubitorul de artă Gheorghe Romașcu chiar de la artist, a fost confiscată abuziv în 1957 de conducerea comunistă a Muzeului de Artă și retrocedată după 51 de ani și un proces îndelungat, se arată în catalogul pus la dispoziția publicului de casa de licitații Artmark în 2014. Din 2012, capodopera face din nou parte din colecția familiei Romașcu.

Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că știe de la Brâncuși că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului — grotele Savonnieres), este evaluată la suma de 30 de milioane de euro (prin raportul de expertiză realizat de expertul în artă desemnat de Tribunalul București, de pe lista Ministerului Justiției, să autentifice și să evalueze sculptura). Date fiind condițiile speciale de conservare și costul crescut al întreținerii operei, fata colecționarului, de vârstă înaintată, a decis finalmente să se despartă de ea, anunțând punerea ei în vânzare în 2014, începând de la un preț de 20 de milioane de euro, potrivit informațiilor din catalog.