Justiţia europeană dă undă verde Ungariei să EXPULZEZE solicitanţi de azil

Decizia CEJ, sesizată de un cetățean pakistanez plasat în detenție în Ungaria în așteptarea expulzării sale spre Serbia, nu este legată direct de summitul european care urmează să înceapă joi la Bruxelles și la care se va discuta despre criza imigranților și despre acordul în pregătire cu Ankara, a subliniat totuși o sursă judiciară.

Shiraz Baig Mirza a ajuns în Uniunea Europeană prin Ungaria, venind din Serbia, în august 2015 și a depus o cerere de azil. Însă la capătul a două luni de așteptare, acest pakistanez a părăsit Ungaria în încercarea de a ajunge în Austria prin Cehia. El a fost rapid interceptat în timpul acestui periplu și predat Ungariei, care vrea să îl expulzeze în Serbia, pe care Budapesta o consideră o ‘țară terță sigură’.

„La 19 noiembrie 2015, autoritățile ungare au respins cererea sa (de azil), considerând-o inadmisibilă, fără a examina fondul. Ele consideră de fapt că, pentru solicitantul de azil, Serbia ar trebui calificată drept țară sigură”, a explicat CEJ într-un comunicat.

Shiraz Baig Mirza contestă această decizie, argumentând că, expulzându-l în Ungaria, autoritățile cehe nu au ținut cont de faptul că ele l-au expus la o expulzare în afara UE, Serbia nefiind stat membru al blocului comunitar.

Alte articole

O femeie a fost arestată după ce a încercat să intre în propria casă, ocupată de imigranți

Cât câștigă imigranții care lucrează în România? Salariile sunt mai mari decât ale multor români

Regulamentul Dublin III, care reglementează regulile privind cererile de azil în UE, prevede că responsabilitatea pentru examinarea cererii de azil aparține țării unde s-a intrat prima dată în UE. Acest regulament „le permite statelor membre să trimită un solicitant de protecție internațională spre o țară terță sigură”, a precizat CEJ.

Liderii europeni se reunesc joi și vineri într-un summit la Bruxelles pentru a finaliza un important acord în negociere cu Ankara pentru opri afluxul de imigranți spre UE.

Acest acord prevede în special ca Grecia să recunoască Turcia drept „țară terță sigură”, pentru a-i putea trimite toți solicitanții de azil care ajung în Europa debarcând pe coastele elene.