Instanţa supremă a menţinut astfel decizia Curţii de Apel Cluj, care a decis, în 11 martie 2011, achitarea lui Arpad Paszkany atât pentru acuzaţia de sprijinire a unui grup infracţional organizat, cât şi pentru şantaj.
Decizia Curţii de Apel Cluj fusese contestată de DIICOT la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa respingând recursul procurorilor.
Şi Tribunalul Cluj dispusese achitarea lui Paszkany, atât pentru şantaj, cât şi pentru sprijinirea şi finanţarea grupului „Gazeta”, decizia fiind contestată atunci de procurori la Curtea de Apel Cluj.
Omul de afaceri Arpad Paszkany a fost trimis în judecată în 30 iulie 2009, fiind acuzat că în perioada 2004-2006 a susţinut un grup infracţional organizat condus de Liviu Man, preşedintele trustului Gazeta, prin finanţarea, sub diverse forme, a publicaţiilor trustului, cunoscând componenţa grupului şi modul de operare, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj.
Potrivit procurorilor DIICOT, Paszkany ar fi folosit publicaţiile trustului în interes personal sau al societăţilor sale, orchestrând şantajul exercitat de către membrii grupului, respectiv pentru a determina societăţile concurente să facă sau să nu facă anumite activităţi, să renunţe la participarea la licitaţii sau să încheie contracte în scopul de a obţine foloase materiale în scop ilicit.
Omul de afaceri clujean a mai fost acuzat că, în perioada ianuarie – noiembrie 2006, a determinat o campanie denigratoare prin intermediul publicaţiilor trustului Gazeta la adresa lui Iulian Dascălu, reprezentantul Iulius Grup Iaşi, firmă pe care a şi constrâns-o prin ameninţări să-i cedeze, pentru suma derizorie de 10.000 de euro, o suprafaţă de teren de 13.974 de metri pătraţi situată în municipiul Cluj-Napoca, a cărei valoare de piaţă era de 400.000 de euro.
Conform sursei citate, în perioada 2004-2006, Paszkany a virat societăţilor lui Liviu Man diverse sume de bani, sub pretextul finanţării ziarului pentru înfiinţarea de noi publicaţii. De asemenea, i-a închiriat la preţuri modice mai multe birouri pentru a asigura spaţiul necesar desfăşurării activităţii trustului de presă.
Probele administrate la dosar arată că Paszkany a finanţat deschiderea ziarului „Gazeta de Bucureşti”, discuţiile purtate în mediul jurnalistic avansând suma de aproximativ 200.000 – 300.000 de euro.
Pe parcursul anchetei penale, mai mulţi martori au declarat că era de notorietate în mediul jurnalistic faptul că Arpad Paszkany finanţa publicaţiile trustului Gazeta pentru a se folosi de acestea în promovarea afacerilor sale şi compromiterea celor care îi făceau concurenţă, prin declanşarea unor campanii de presă tendenţioase şi negative împotriva acestora.
„Sprijinirea financiară şi logistică a grupului a fost făcută de Paszkany în mod interesat, pentru a-şi proteja imaginea sa şi a firmelor pe care le conducea. Pe de altă parte, în situaţiile în care interesele personale sau ale societăţilor sale o cereau, acesta a folosit, prin intermediul lui Liviu Man, toate publicaţiile trustului în scopul creării unei imagini negative, tendenţioase asupra unor persoane fizice sau juridice cu interese contrare acestuia”, potrivit unui comunicat al DIICOT.
Într-un comunicat postat pe site-ul oficial al clubului de fotbal CFR 1907 Cluj, ca reacţie la anunţul DIICOT Cluj privind trimiterea sa în judecată, Paszkany susţinea că persoanele care „au lucrat” în acest dosar „sunt în strânsă legătură prin medii de familie sau apropiaţi care se află pe statul de plată al celor care au păgubit bugetul Consiliului Judeţean Cluj”.