„Îmbătrânirea populaţie este una dintre cele mai importante provocări sociale şi economice cu care se confruntă societatea în secolul al XXI-lea. Până în 2025, peste 20% din europeni vor avea cel puţin 65 de ani. De asemenea, se va produce o creştere rapidă a numărului celor de peste 80 de ani. În acest context, consecinţele negative, pe plan economic, ale îmbătrânirii populaţiei pot fi diminuate prin intermediul reproducerii umane asistate medical, care poate influenţa pozitiv rata fertilităţii, proporţia populaţiei active, precum şi contribuţiile la bugetul de stat”, se arată în Expunerea de motive a proiectului de lege privind reproducerea umană asistată medical.
În ceea ce priveşte persoanele care pot avea acces la tehnicile de reproducere umană asistată medical, statele din UE au adoptat soluţii diferite, în funcţie de realităţile sociale.
Citeşte şi Sfatul medicului: Cauzele infertilităţii: ce GREŞELI fac femeile
Potrivit unui studiu al Societăţii Europene de Reproducere Umană şi Embriologie, România era singura ţară din UE care nu finanţa nici o tehnică şi nici o etapă din reproducerea umană asistată uman.
„Prin prezentul proiect de act normativ se stabileşte cadrul legal privind regimul juridic al reproducerii umane asistate medical, fiind recunoscute şi garantate drepturile privind reproducerea umană asistată medical şi asigurată confidenţialitatea informaţiilor care ţin de aceasta. Reproducerea umană asistată medical va fi organizată şi controlată de Ministerul Sănătăţii, iar supravegherea şi coordonarea activităţilor de reproducere umană asistată medical va fi asigurată de Agenţia Naţională de Transplant”, este meţionat în Expunerea de motive.
Prin proiectul de lege sunt recunoscute principiile generale din domeniul reproducerii umane asistate medical, dreptul părinţilor de acces la tehnicile de reproducere, dar şi dreptul acestora de a fi informaţi.
„Reproducerea umană asistată medical se realizează numai cu respectarea interesului superior al copilului şi cu garantarea şi ocrotirea demnităţii umane. Mai mult, prezenta lege garantează principiul prezervării speciei umane, individualitatea şi diversitatea umană, iar pentru respectarea acestui principiu, în scopul reproducerii umane asistate medical, nu se pot folosi decât gameţi”, se arată în Expunerea de motive.
De asemenea, tehnicile de reproducere umană asistată medical se utilizează numai în cazuri de infertilitate diagnosticată sau în cazul în care se urmăreşte evitarea transmiterii unei maladii la copil sau la un părinte.
Prin proiectul de lege sunt reglementate următoarele tehnici de reproducere umană asistată medical: inseminarea artificială, produceri de fertilizare in vitro şi transferul de embrioni.
Pentru a recurge la reproducerea umană asistată medical, părinţii trebuie să fie vii, să îndeplinească criteriile medicale privind starea de sănătate fizică şi mintală, să îşi dea consimţământul, în prealabil, să aibă capacitate deplină de exerciţiu şi să nu fi fost decăzuţi din drepturile părinteşti.
„Activitatea de reproducere umană asistată medical se va realiza în condiţii de confidenţialitate, iar efectuarea prelevării de gameţi, în alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta lege, constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii”, este menţionat în Expunerea de motive.
Modalitatea de finanţare de către stat a tehnicilor de reproducere umană asistată medical va fi stabilită prin normele de aplicare a legii.
Citeşte şi FACTORII care influenţează RATA de SUCCES a procesului de FERTILIZARE IN VITRO