Ioan Ficior a impus un regim de exterminare la Periprava, după cum reiese din documentele depuse la instanţă de avocatul Ionuţ Matei.
„Aşa cum se reţine în rechizitoriu, în Colonia de Muncă de la Periprava au decedat 103 deţinuţi politici, cazuri dovedite, însă numărul lor este mult mai mare. Un prim act din care rezultă că în perioada de început a regimului comunist a fost declanşat un regim care avea ca scop exterminarea adversarilor politici, condamnaţi pentru fapte de împotrivire faţă de regimul instaurat, este Anchetă Partidului Comunist Român din anul 1968 care concluziona că în perioada 1952 – 1964 în cadrul penitenciarelor şi a coloniilor de muncă a existat un regim de exterminare a deţinuţilor politici care a fost dictat de persoane aflate la conducerea statului şi aplicat de către comandanţii locurilor de detenţie„, se arată în documentele depuse la dosar, potrivit news.ro.
În 17 martie, procurorii au cerut 25 de ani de închisoare pentru Ioan Ficior.
Sentinţa dată miercuri de la Curtea de Apel Bucureşti nu este definitivă, dar un consilier al preşedintelui Klaus Iohannis, a salutat decizia, a doua condamnare, după Vișinescu, a unui „torționar”.
„Condamnarea colonelului Ioan Ficior de astăzi este consecința directă a demersului ”Dosarul torționarilor”. La doi ani și jumătate de la denunțarea fostului comandant de la Periprava, sentința de azi dovedește că acea campanie pe care am demarat-o în vara lui 2013 a fost una profesionistă, cu dosare care s-au finalizat în justiție și, iată, cu condamnări. Crimele comunismului sunt astăzi, prin aceste condamnări, probate, mărturisite, validate în sala de tribunal, victimele sunt recunoscute și ascultate, iar criminalii sunt condamnați, încarcerați, deposedați de gradele militare, de avere și de drepturile civile. Primul nivel a fost deja atins: torționari dovediți de instanță, crimele comunismului au devenit imprescriptibile, nașterea unei jurisprudențe locale”, a transmis consilierul prezidențial, Andrei Muraru, el însuși fost șef al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) care au permis cele două condamnări.
Procesul lui Ioan Ficior, care se judecă din 16 septembrie 2014 la Curtea de Apel Bucureşti, a avut 14 termene.
În august 2014, Ion Ficior a fost trimis în judecată, fiind acuzat că, în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, fiind înregistrate 103 decese.
Ficior a fost acuzat de infracţiuni contra umanităţii, dar procurorii au cerut apoi preschimbarea încadrării în tratamente neomenoase, potrivit noului Cod penal.
„Din probele administrate în cauză până la acest moment a reieşit faptul că regimul de detenţie aplicat de către Ficior Ioan, în perioada în care a deţinut funcţii de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici prin metode directe şi indirecte precum: condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci şi aglomerare excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acorda asistenţă medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament„, se arată în rechizitoriul procurorilor.
Un caz asemănător a fost cel al lui Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, condamnat definitiv, în 10 februarie, la 20 de ani de închisoare, decizia fiind o premieră din punct de vedere judiciar. Vişinescu este primul condamnat pentru fapte care au fost comise cu peste 50 de ani în urmă.