Sala este dotată cu spalieri, bandă de mers, bicicletă ergometrică, cușcă Rocher, masa Bobath pentru exerciții pasive și scripetoterapie, bare paralele pentru reeducarea mersului, placă de balans pentru echilibru, fizioball.
„Acest compartiment se adresează întregii patologii din IC Fundeni. (…) Punctul foarte important este că se adresează pacienților hemofilici. Acești pacienți hemofilici au nevoie acută de acest tip de tratament și de aceste săli de kinetoterapie, care nu au existat până acum în România. (…) Deși vorbim despre un număr mic de pacienți la nivel național, în jur de 1.200, pentru mine este important ca orice pacient să aibă tratament corect. Din acești 1.200 cel puțin 200 sunt în evidențele IC Fundeni. Cu această sală putem să îndrăznim, să sperăm că le putem asigura tratamentul corect tuturor celor care au nevoie”, a declarat managerul IC Fundeni, Carmen Orban.
La rândul său, profesorul Daniel Coriu a afirmat că nu este vorba doar de o sală de kinetoterapie, ci un nou concept pentru România de îngrijire a pacienților cu hemofilie.
„Până acum, pacientul cu hemofilie era îngrijit în spital pentru că venea pentru un eveniment hemoragic, îl tratam cum trebuie, după care pleca acasă. Noi nu știam ce se întâmplă acasă. Pacientul avea nevoie de suportul nostru. Aceasta este piesa care lipsea — kinetoterapia. Tratamentul pacienților cu hemofilie necesită o echipă complexă, formată din specialist hematolog, specialist pediatru, specialist în laborator, chirurg, ortoped, stomatologi, gastroenterolog, asistente medicale. De azi avem lângă noi și o echipă specializată în kinetoterapie, este o echipă cu un rol extrem de important pentru că le oferă pacienților cu hemofilie șansa de a merge, de a avea o viață normală”, a spus Coriu.
Președintele Asociației Române de Hemofilie, Daniel Andrei, a pledat pentru introducerea în programul de hemofilie a unui indicator special pentru activitatea de kinetoterapie.
„CNAS și MS ar trebui să introducă în Programul național de hemofilie, la capitolul indicatori, și finanțarea, pentru că în momentul de față un pacient cu hemofilie poate să meargă, în urma unei intervenții chirurgicale, în recuperare, numai că această perioadă este foarte scurtă și aici intervine necesitatea că fiecare pacient cu hemofilie are nevoie de kinetoterapie. Avem nevoie în mod special de recuperarea medicală. Trebuie bugetată. Pledăm pentru introducerea în Programul de hemofilie a unui indicator special pentru activitatea de kinetoterapie. (…) Avem nevoie de o rețea de centre de tratament în România”, a atenționat Daniel Andrei.
La rândul său, președintele Asociației Naționale a Hemofilicilor din România, Nicolae Oniga, a subliniat că, pentru hemofilici, kinetoterapia ar trebui să fie o activitate permanentă.
„Este insuficient, însă este un mare pas, pentru că până acum nu se putea face, dar este insuficient să faci kinetoterapie numai după o intervenție chirurgicală și pe termen scurt. Se deconta un tratament de recuperare doar pentru zece zile. Este foarte puțin pentru un hemofilic. MS ar trebui să înțeleagă că noi avem nevoie de mișcare permanent. Activitatea fizică este benefică pentru un pacient cu hemofilie, într-un final conduce chiar la reducerea hemoragiilor spontane”, a arătat Oniga.
Hemofilia este o boală rară, în care procesul coagulării sângelui este afectat datorită absenței sau prezenței în cantități insuficiențe a unor factori ai coagulării (factorul VIII al coagulării, respectiv factorul IX). Hemofilia este o boală ereditară, transmisă de mamă băieților, cei care fac boala. Această boală se manifestă doar la băieți, fetele fiind doar purtătoare ale genei. Incidența hemofiliei este de 20 — 25 bolnavi la 100.000 persoane de sex masculin, respectiv un bolnav la 10.000 de persoane din populația totală.
În România există aproximativ 2.000 de pacienți cu hemofilie, dintre care 1.200 prezintă o formă severă care necesită tratament cu factor de coagulare.
Citeşte şi Institutul Fundeni va avea compartiment de recuperare medicală şi pretransplant medular