„O astfel de propunere este extrem de deranjantă. Nu ştiu cum îşi permit după ce Ponta zicea ca dă 25 la sută. Cum vii acum şi dai 25 de lei pe an? Nu se poate aşa ceva. Peste tot spunem că merge economia, dar banii nu merg la cei care ar trebui„, a declarat liderul sindical.
Preşedintele CNSLR Frăţia reclamă şi faptul că pentru un subiect atât de important nu a fost convocat Consiliul Sindical Tripartit, precizând că sindicaliştii au fost convocaţi doar la câteva discuţii privind salariul minim.
„Când refuzi trei propuneri de bun simţ privind Legea salarizării şi vii acum să spui că nu sunt bani, este evident că lumea va pleca şi va ieşi în stradă, pentru că nu se poate aşa ceva. (…) Ce se întâmplă de la 1 mai când o femeie de serviciu va lua cât un medic? Nu s-au gândit deloc la faptul că inechităţile trebuie rezolvate. Când şi cum vor face asta?„, a spus Bărăscu, adăugând că în contextul acestei propuneri este posibil ca Guvernul să nu mai aplice nici Hotărârea privind majorarea la 1.250 de lei de la 1 mai a salariului minim.
Şi liderul Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, consideră că propunerea Guvernului de majorare a salariilor bugetarilor, în medie, cu 20 la sută, dar cu menţinerea salariului minim la un nivel foarte scăzut, de 1.350 de lei până în 2020, este „o prostie” şi nu va fi acceptată de partea sindicală.
Bogdan Hossu susţine că astfel de măsuri ar fi distructive pentru piaţa muncii, iar dacă Guvernul nu va înţelege acest lucru, va trebui dat jos.
Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat, duminică seară, pentru News.ro, că varianta avansată de Guvern privind creşterile salariale este de fapt „un test” şi consideră că membrii Guvernului „nu sunt în stare, nu au curaj, unii nici nu pot, şi atunci se joacă de-a salarizarea în sistemul bugetar”.
„Politica salarială în sectorul public este doar o componentă şi, pe cale de consecinţă, pentru că nu pot reforma sistemul public, salarizarea devine o ecuaţie imposibil de rezolvat. Vehiculează mai multe variante de lucru şi scot spre testare o variantă de lucru în care vor să arunce în cârca părţii sindicale răspunderea pentru nereuşita demersului lor”, a precizat Costin.
În opinia sa, propunerea ca vreo patru ani salariul minim la nivel naţional să rămână la un nivel extrem de scăzut, nu face decât să asmută salariaţii din privat împotriva celor din sectorul public, care, ca şi medie, sunt mai bine plătiţi decât cei din privat, întrucât salarizarea în sistemul bugetar actual „e vraişte, cu discrepanţe uriaşe”.
„Nu putem fi de acord cu menţinerea salariului minim, timp de patru ani la un nivel extrem de scăzut, pentru că favorizează marele capital, căruia deja i s-au făcut cadouri de miliarde de euro prin modificările de cod fiscal care au intrat în vigoare în 2016, altele care vor intra în 2017. Patru ani de acum încolo, România îşi propune să consolideze o economie bazată pe salarii mici şi foarte mici, mai ales în sectoul privat, pentru că aşa cum arată lucrurile azi, când ai peste 40 la sută din total salariaţi plătiţi la salariul minim sau sub, menţinerea la nivel scăzut nu va face decât să continue să împingă de la spate forţa de muncă calificată şi cea tânără, indiferent de nivelul de calificare, şi vor continua să migreze. În contextul evoluţiei demografice actuale, asta ar însemna dezastru pentru sistemul de securitate socială din România”, consideră liderul BNS.
El a mai amintit că România are o mare masă de salariaţi plătiţi cu salariul minim, dar are un sistem public în care şefimea, elitele, cohortelet de consilieri numiţi de toate partidele politice parlamentare câştigă sume foarte mari de bani.
„Reforma pe care o cer eu ar fi presupus o muncă serioasă, ar fi însemnat audit instituţional pe fiecare componentă instituţională în parte, simplificarea unor organigrame încărcate excesiv cu clientelă, reducerea semnificativă a numărului de şefi. Nu sunt in stare, nu au curaj, unii nici nu pot şi atunci se joacă de-a salarizarea în sistemul bugetar”, a spus Dumitru Costin.
CITEŞTE ŞI Ce SALARII şi SPORURI pregătesc tehnocraţii pentru români. Cine vor fi cei mai bine plătiţi bugetari
Guvernul a propus sindicatelor o formulă de majorare a salariilor bugetarilor în medie cu 19%, dar cu o condiţie dură, şi anume limitarea drastică a ritmului de creştere a salariului minim brut, cu tranşe anuale de câte 25 de lei, astfel încât acesta să ajungă la 1.350 lei doar în 2020, au declarat pentru Profit.ro surse guvernamentale.
Diferenţiat pe sectoare de activitate, creşterea salarială este cuprinsă între 1% şi 42%.
Începând cu 1 mai anul acesta, salariul minim va urca la 1.250 de lei, în baza unei hotărâri deja aprobate de Guvern.