Potrivit surselor citate, Executivul discută trei variante ale Legii salarizării, niciuna nefiind „bătută în cuie”. Premierul Dacian Cioloş ar urma să aibă o nouă discuţie cu miniştrii pe acest subiect marţi, înainte de ora prânzului. Sursele citate au mai precizat că, cel mai probabil, discuţia de marţi va fi şi ultima.
Surse guvernamentale declaraseră pentru Profit.ro că Guvernul a propus sindicatelor o formulă de majorare a salariilor bugetarilor în medie cu 19%, dar cu o condiţie dură, şi anume limitarea drastică a ritmului de creştere a salariului minim brut, cu tranşe anuale de câte 25 de lei, astfel încât acesta să ajungă la 1.350 lei doar în 2020.
Diferenţiat pe sectoare de activitate, creşterea salarială este cuprinsă între 1% şi 42%. Începând cu 1 mai anul acesta, salariul minim va urca la 1.250 de lei, în baza unei hotărâri deja aprobate de Guvern.
Conform Profit.ro, în negocieri s-a mers pe ideea ca salariul minim să urce la 1.350 de lei la finele acestui an, iar până în 2020 inclusiv să crească cu încă 400 de lei, dar, acum, condiţia Guvernului pentru majorarea salariilor bugetarilor a fost clară: salariul minim va ajunge doar în 2020 la 1.350 de lei, cu creşteri anuale de câte 25 de lei.
O astfel de măsură ar proteja mediul de afaceri de efectele creşterii salariului minim şi îi pune pe liderii sindicali într-o poziţie inconfortabilă, de a accepta limitarea salariului minim sau a refuza un proiect care majorează salarii pentru bugetari.
Aceasta, în condiţiile în care creşterile salariale în medie de 19% vizează 1,2 milioane de bugetari, iar majorarea salariului minim are efect asupra a 5 milioane de angajaţi din economie.
Impactul bugetar al majorării salariilor bugetarilor a fost calculat la 10,2 miliarde de lei pentru un interval de 4 ani, mult sub costurile impuse de celelalte trei variante avansate anterior.