Varianta cea mai rea este aceea că, în absenţa unui guvern interimar care să îşi asume măsurile dure de austeritate şi extrem de nepopulare impuse de instituţiile europene Atenei, Grecia ar putea ieşi din ” zona euro”.
Pachetul de măsuri de austeritate, pe care viitorul guvern elen va trebui să le aplice contra unei noi tranşe de ajutor financiar dat Greciei pentru salvarea ţării de la faliment, nu este privit cu ochi buni de politicieni.
Cei mai mulţi dintre ei nu vor să îşi asume aplicarea acestor măsuri, pentru că pe cât de dificilă este, pe atât de mult i-ar putea costa la voturi, în alegerile viitore.
Negocierile de duminică ale preşedintelui ţării cu principalele partide rezultate în urma scrutinului legislativ au sfârşit într-un impas. Liderul conservator Antonis Samaras a acuzat partidul de extremă stânga, Syriza, de eşecul negocierilor. Ieri, preşedintele a reluat negocierile, cu partidele Noua Democraţie, Pasok, Syriza şi Stânga Democrată, într-o ultimă încercare de formare a unui guvern de coaliţie. Dacă şi această rundă de negocieri va eşua, în iunie, grecii vor fi chemaţi din nou la urne.
Situaţia din Grecia şi efectele asupra Europei au fost dealtfel principalele teme ale întîlnirii de luni, de la Bruxelles, a miniştrilor de finanţe din zona euro.
Analiştii economici se tem că o prelungire a crizei politice va împinge Grecia în faliment total, obligând ţara să părăsească zona euro. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a avertizat Grecia că nerespectarea angajamanetelor asumate în cadrul planului de relansare va duce la excluderea ţării din zona euro.
Creditorii internaţionali ai Greciei, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, au avertizat că Republica Elenă nu va primi un nou împrumut dacă reformele structurale considerate esenţiale pentru refacerea economiei ţării nu sunt aplicate. Fără un guvern valid, Grecia nu poate aplica măsurile asumate în acordul de salvare.
Partidul de extremă stânga Syriza se opune măsurilor de austeritate şi planului de salvare şi doreşte renunţarea la acordurile cu FMI şi Uniunea Europeană. Analiştii cred că stânga radicală refuză participarea la formarea unui guvern, deoarece este convinsă că va câştiga majoritatea de voturi în cazul unui nou scrutin.