Panama Papers. Credit Suisse şi HSBC dezmint că şi-au ajutat clienţii să evite plata taxelor

Precizările vin după apariția celei mai mari scurgeri de informații financiare, care dezvăluie cum politicieni de top, staruri sportive și criminali și-au ascuns banii folosind paradisuri fiscale offshore. Așa-numitele „Panama Papers” prezintă activitățile unui număr de 214.000 de entități offshore, conform presei din 78 de țări implicată în evaluarea datelor.

Șeful Credit Suisse, Tidjane Thiam, care s-a concentrat pe atragerea celor mai bogați oameni din Asia pentru a impulsiona profitul băncii, a dat asigurări că grupul elvețian este interesat doar de gestionarea activelor în concordanță cu legea, potrivit Agerpres. Ca bancă, încurajăm utilizarea structurilor numai când există un scop economic legitim, a afirmat directorul general al celei de-a doua mari bănci elvețiene. Thiam a admis că divizia de gestionare a averilor utilizează structuri financiare offshore dar numai pentru clienții foarte bogați care au active în multiple jurisdicții, și nu sprijină evitarea plății taxelor.

CITEŞTE ŞI PANAMA PAPERS: Mai multe ţări au declanşat anchete după dezvăluiri din sistemul de evaziune fiscală

Anul trecut, Rezerva Federală a SUA (Fed) a luat o măsură rară privind interzicerea angajării în industria bancară pentru cinci foști bancheri sau manageri de la grupul bancar elvețian Credit Suisse, după ce aceștia au fost acuzați că i-au ajutat pe clienții americani să evite plata taxelor. În mai 2014, Credit Suisse și-a recunoscut vinovăția pentru rolul său într-o schemă de evitare a platei taxelor și a ajuns la un acord cu autoritățile americane în urma căruia a plătit o amendă de 2,5 miliarde de dolari.

Alte articole

O mare bancă închide peste 100 de sucursale de anul viitor

JPMorgan, cea mai bună bancă din lume în 2021. În Top 10 mondial sunt patru bănci din Europa

Separat, HSBC, cel mai mare grup bancar din Europa, a anunțat că și-a reformat modelul de afaceri. Acuzațiile sunt foarte vechi, în unele cazuri de acum 20 de ani, înainte de a adopta reforme semnificative, a declarat un purtător de cuvânt al băncii britanice.

Datele din Panama Papers se referă la cel puțin 12 foști și actuali șefi de stat și 128 de personalități publice implicate în tranzacții financiare ilicite. Printre cei implicați se află președintele rus Vladimir Putin, fostul președinte egiptean Hosny Mubarak, fostul lider libanez Muammar Gaddafi și președintele sirian Bashar al-Assad.

Scurgerile de informații vin de la Mossack Fonseca, una din cele mai mari și mai discrete firme de avocatură offshore din lume. Directorul Mossack Fonseca consideră că această companie nu a comis nicio ilegalitate și că ea este victima unei „campanii internaționale împotriva vieții private”.

Documentele au fost obținute de Sueddeutsche Zeitung. Publicația germană a precizat că un angajat al firmei de avocatură a transmis datele, punându-și viața în pericol. Angajatul nu a fost identificat în raport. Așa-numitele „Panama Papers” prezintă activitățile unui număr de 214.000 de entități offshore, conform presei din 78 de țări implicată în evaluarea datelor. Sueddeutsche Zeitung a împărtășit informațiile Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ), posturilor de televiziune ARD, BBC și publicației britanice Guardian.

Și Guvernul britanic a cerut luni o copie a datelor din Panama Papers pentru a le analiza și a acționa în cazul posibilei evaziuni fiscale. Tatăl premierului David Cameron este menționat în Panama Papers, alături de alți membri de vârf ai Partidului Conservator.

Autoritatea de Reglementare a Pieței Financiare din Norvegia (FSA) a avertizat, luni, că dezvăluirile care arată că principalul grup bancar al țării, DNB, a ajutat clienții să-și înființeze companii offshore în Seychelles și ar putea submina încrederea în industria bancară. Activitățile DNB din Seychelles au fost inițial raportate de publicația Aftenposten. FSA va cere explicații de la băncile implicate, a anunțat șeful FSA, Morten Baltzersen.

Guvernul panamez a dat publicității o declarație în care susține că a urmat o politică de „toleranță zero” în toate domeniile privind serviciile financiare sau juridice care nu sunt au un nivel ridicat de transparență.

Documentele din Panama Papers acoperă perioada anilor 70 până în primăvara acestui an.