Cele 7 porunci ale Bisericii Ortodoxe Române pentru campania electorală. Preoţii au voie să candideze

În cazul în care candidează, cu dispensă, preotului i se retrage dreptul de a ţine slujbe, pentru a nu amesteca astfel campania electorală cu cele sfinte, arată BOR într-un comunicat publicat pe Basilica.

Preoţii nu pot candida însă din partea vreunui partid politic, ci doar ca independenţi. Ei pot intra doar în competiţia pentru consiliul local sau judeţean, nu pentru funcţia de primar.

Totuşi, acestea ar trebui să fie doar excepţiile, fiecare cerere de a candida urmând să fie judecată separat. Ca regulă generală, BOR le recomandă preoţilor să stea departe de politică şi candidaturi.

COMUNICAT BOR

Alte articole

Parlamentul din Ucraina a votat interzicerea Bisericii Ortodoxe! Rusia acuză o tentativă a Kievului de „a distruge ortodoxismul canonic”

Demonstrație de arte marțiale într-o biserică ortodoxă din Oradea. Enoriașii au luat foc: „Încă ne mai rabdă Dumnezeu!”/„Prost e popa că permite spurcarea bisericii”

1. În calitate de cetăţean şi de părinte duhovnicesc al tuturor enoriaşilor săi, indiferent de orientarea lor politică, preotul are libertatea, binecuvântarea şi îndatorirea de a participa la viaţa cetăţii, sprijinind activităţile menite să promoveze binele comun. În vederea respectării opţiunilor politice ale credincioşilor săi, preotul are obligaţia de a păstra neutralitatea în timpul campaniilor electorale, atât în declaraţiile publice, cât şi în activitatea practică faţă de problemele cu caracter politic. Opţiunea politică a preotului va fi exprimată doar prin votul personal secret.
2. În conformitate cu Sfintele Canoane, arhiereului, preotului, diaconului, monahului şi monahiei din Biserica Ortodoxă Română le este interzis să facă politică partinică, să fie membri ai unui partid politic, să candideze la alegerile parlamentare sau locale,  să participe la campanii electorale şi să ocupe funcţii de demnitar/înalt funcţionar public la nivel central sau local.
3. Clericul sau monahul care se implică în politică în calitate de membru sau de candidat al unui partid încalcă legământul depus la hirotonie, hotărârile Sfântului Sinod şi regulamentele bisericeşti, caz în care va trebui să aleagă între cariera politică şi misiunea clericală/viaţa monahală. Abaterile de acest fel vor fi judecate în Consistoriile eparhiale.
4. Totuşi, Sfântul Sinod, aplicând principiul iconomiei (dispensă),  în vederea împlinirii misiunii sociale la care sunt chemaţi clericii în viaţa comunităţilor pe care le păstoresc, a aprobat ca, în situaţii excepţionale, preoţii şi diaconiisă candideze, însă doar ca independenţi şi doar pentru calitatea deconsilier local şi consilier judeţean în România cu aprobarea scrisă a ierarhilor lor.
5. În acest caz, preoţii şi diaconii care au obţinut, în mod excepţional, aprobarea bisericească de a candida pentru a deveni membri în consiliul local sau consiliul judeţean vor fi suspendaţi de la slujirea liturgică pe întreaga perioadă a campaniei electorale (pentru evitarea oricăror suspiciuni referitoare la folosirea de mijloace pastorale în campania electorală), vor adopta în timpul campaniei electorale un comportament adecvat demnităţii preoţeşti, vor respecta legislaţia în vigoare privind campaniile electorale şi alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi nu vor folosi în scopuri electorale lăcaşurile de cult.
6. Sfântul Sinod reînnoieşte apelul său către liderii partidelor politice din România de a nu permite recrutarea de membri din rândurile clerului şi nici folosirea în scopuri politice a persoanelor, spaţiilor, slujbelor şi însemnelor bisericeşti.
7. Sfântul Sinod reaminteşte faptul că Biserica Ortodoxă Română nu susţine vreun partid politic sau vreo ideologie politică, însă îndeamnă pe toţi cetăţenii să-i aleagă pe acei candidaţi care arată credinţă în Dumnezeu şi responsabilitate faţă de comunitate, apără şi susţin demnitatea vieţii umane, a familiei tradiţionale şi promovează educaţia şcolară integrală care îmbină cunoaşterea intelectuală cu formarea morală şi spirituală.

Citeşte şi STATISTICĂ: 37,9% dintre lăcaşurile de cult construite după 1989 în România aparţin BOR