„Chiar cu un sistem perfect de screening, totuși vor apărea îmbolnăviri. Lumea nu trebuie să înțeleagă că profilaxia va rezolva sută la sută această problemă. Chiar și în țări cu un nivel foarte bun, cum ar fi Marea Britanie, există peste două, trei până la 5.000 de decese anual din cauza cancerului de col uterin„, a afirmat ministrul.
El a precizat că factori de risc care favorizează apariția diverselor tipuri de cancer sunt fumatul, consumul de alcool, adăugând că sunt necesare păstrarea unui indice de masă corporală corect, consumul de alimente sănătoase, dar și efectuarea de mișcare.
În opinia sa, o alimentație echilibrată fără excese ar putea reprezenta cheia unui organism sănătos.
„Până în acest moment, funcționează profilaxia secundară, screeningul pentru col uterin sau, mai bine spus, funcționează în anumite zone ale țării, acolo unde rețelele au fost corect constituite și acolo unde există și interes dincolo de finanțare. Finanțarea există sigur este în limitele bugetului, dar interesul în mod direct al oamenilor face ca aceste programe să poată funcționa și atâta vreme cât în unele zone funcționează nu cred că este motiv să spunem că nu poate să funcționeze. Deci el poate să funcționeze. Are nevoie de multe lucruri: de popularizare, implicarea profesioniștilor, de o bugetare mai bună. Până în acest moment, screeningul cancerului de col uterin se face prin citologia Babeș Papanicolau și ea este cea recomandată și în situația noastră socială și financiară„, a spus demnitarul.
În ceea ce privește screeningul cancerului de sân și colorectal, ministrul a precizat că, indiferent de tipul acestora, sunt necesare o rețea profesioniști, laboratoare de referință, control de calitate, centre care să rezolve leziunile identificate.
Ministrul Sănătății a explicat că în PNCC au fost preluate recomandări din experiența în domeniu a altor țări.
„Lucrurile stau diferit de la o localizare la alta. La cancerul de col le știți deja din decada a treia până în decada a șasea, a șaptea cu o anumită frecvență. La cancerul de sân și de col în acest moment nu suntem în situația de a organiza o rețea completă în țară. Vom porni exact cum s-a pornit și la cancerul de col uterin cu programe-pilot. Propunem trei programe-pilot care să fie coordonate de cele trei institute (Iași, București, Cluj) pentru că acolo sunt oamenii cu cea mai mare experiență și prin intermediul unităților fixe și mobile să putem demara acest proiect. Trebuie să pornim lucrurile cu o anumită rezervă, deoarece știm din experiența unor țări din jurul României că sunt tot într-o fază de program-pilot, deși au început mai de mult. Recomandările încep de la vârsta de 40 de ani. Colorectalul va fi pilotat în cele trei institute. Aici este vorba și de femei și de bărbați începând de la o anumită vârstă. Ne vom gândi din decada a șasea, adică de la 50 de ani„, a susținut Patriciu Achimaș-Cadariu.
Finanțarea unităților mobile pentru screening va fi asigurată cu bani de la Banca Mondială.
„Un program-pilot nu înseamnă că vom acoperi toată populația din regiune, va trebui să vedem exact ceea ce este fezabil și acest program va fi dezvoltat multianual. Screeningul HPV înseamnă identificarea existenței virusului. Testul Babeș Papanicolau este test screening de foarte bună calitate. Nu va fi o muncă voluntară, orice program de acest tip trebuie să își primească finanțarea. Bugetăm la nivelul pe care îl poate suporta bugetul României, este vorba de sănătatea semenilor noștri”, a adăugat reprezentantul MS.
Întrebat dacă va fi reluată vaccinarea anti-HPV, demnitarul a răspuns că acest lucru face parte dintr-o viitoare lege a vaccinării, însă în niciun caz aceasta nu va fi obligatorie, ci doar opțională.