Ministerul Sănătăţii: Avem în program crearea a trei centre de urmărire post-transplant pulmonar

„Ne dorim să facem transplant pulmonar în România, asta înseamnă muncă de ani. Pentru un transplant pulmonar este necesară o echipă de 26 de medici, o infrastructură numeroasă, blocuri operatorii, terapie intensivă. Avem în program crearea a trei centre de urmărire post-transplant și care deja au o parte din medici instruiți, iar alții urmează să meargă la Viena printr-un acord bilateral cu clinica AKH. Este vorba de pneumologi care să urmărească în țară pacienții transplantați pulmonar. Probabil că, pentru început, vor fi trei centre: București, Cluj Timișoara. O să intre și restul centrelor în momentul în care există o instrucție la nivelul medicilor”, a spus Strâmbu, potrivit Agerpres.

Referindu-se la medicamente, secretarul de stat a precizat că în prezent se face o analiză de impact privind prețurile.

„Acum facem o analiză de impact a prețurilor medicamentelor. Avem Canamed-ul (Catalogul național al prețurilor medicamentelor autorizate de punere pe piață în România — n.r.) de anul trecut, avem ce s-a înregistrat anul acesta și cam în câteva zile vom vedea cum stăm — ce a dispărut, ce nu s-a depus ca dosar, trebuie făcută o analiză riguroasă, după care va trebui să gândim o nouă filosofie despre această politică a medicamentului. Sper ca în câteva zile să fie gata noul Canamed. Direcția farmaceutică din MS lucrează cu foarte puțini oameni”, a explicat Strâmbu.

La rândul său, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), Radu Gănescu, a semnalat problemele cu care se confruntă pacienții cronici, printre acestea aflându-se lipsa unor medicamente necesare pentru anumite arii terapeutice.

Alte articole

Rezidențiat 2024. Peste 10.000 de candidați s-au înscris la concurs

De ce să nu-ți iei telefonul după tine la toaletă. Riscurile la care îți expui organismul: „Sângele intră, dar nu se poate întoarce”

„Problemele pacienților se axează pe două teme principale: în primul rând, finanțarea sistemului de sănătate. (…) Multora dintre noi ni se pare că încă față de contribuția pe care o aducem la buget nu suntem compensați cu același nivel de servicii. Încă ne confruntăm cu anumite medicamente care lipsesc de pe piața din România, sunt patologii care au întreruperi de tratament sau își modifică liniile terapeutice”, a susținut Gănescu.