Persoanele de peste 40 de ani, trei zile la muncă pe săptămână

Pe baza acestor studii, cercetătorii australieni susţin că persoanele de peste 40 de ani ar trebui să aibă slujbe part-time care să le stimuleze creierul, evitând totodată stresul şi oboseala acumulată după multe ore de lucru.

Studiul a plecat de la ideea că multe ţări iau în calcul creşterea vârstei de pensionare, iar pentru asta ar trebui gândite moduri şi perioade diferite de muncă. În acest fel, angajatorii ar putea beneficia de potenţialul maxim al fiecărei grupe de vârstă.

O propunere legislativă inedită a fost pusă în dezbatere şi la Camera Deputaţilor, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii. Potrivit proiectului de lege, angajaţii şi angajatorii care doresc ca timpul de lucru să fie de 10 ore pe zi, vor avea săptămâna de lucru de doar patru zile.

„Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normal a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Fiecare angajator stabileşte împreună cu angajatul norma timpului de muncă, acesta putând fi şi de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe săptămână„, se arată în propunerea legislativă.

Alte articole

„Aici se vorbește doar germană. Dacă nu vrei, găsește-ți alt loc de muncă”. Drama pe care o trăiesc românii plecați să muncească în Diaspora

Săptămâna de lucru de patru zile. De când ar putea intra în vigoare

Iniţiatorii proiectului de lege argumentează că în SUA, peste 43% dintre companii au adoptat această măsură, care rămâne la alegerea angajaţilor şi a patronilor, nefiind obligatorie. Cei care s-ar încadra într-un astfel de program în ţara noastră, spun parlamentarii, sunt tinerii între 25 şi 40 de ani, absolvenţi de studii superioare, care se pot adapta mai uşor la un program prelungit. De asemenea, spun parlamentarii, şi persoanele cu familii, cu vârsta de peste 30 de ani, ar prefer această transformare, pentru ca apoi să aibă un weekend mai mare, de 3 zile, alături de cei dragi.

Inconvenientul pentru angajaţi ar fi că programul de 10 ore pe zi ar fi mai obositor, dar iniţiatorii susţin că sunt multe persoane care lucrează câte 9-10 ore zi, în multe companii sau fac ore suplimentare neplătite. Pentru angajatori însă, inconvenientul principal ar fi că pentru ziua de vineri, care ar fi liberă pentru angajaţii care au ales un astfel de program, ar trebui să angajeze alte persoane.

„După ce angajatul va trece de perioada de acomodare, va realiza că are la dispoziţie un weekend prelungit, în care se odihneşte mult mai bine ţinând cont de cele trei zile libere. În care poate să meargă la munte sau la mare ori să facă un grătar cu prietenii. Deci ar creşte vânzările şi profitul în domeniul alimentaţiei publice, serviciilor şi turismului„, se arată în expunerea de motive.

Proiectul, care a fost respins de Senat, a fost înregistrat în dezbatere publică la Camera Deputaţilor şi a fost trimis pentru raport în comisiile de specialitate. După acest raport şi dezbaterile pe amendamentele propuse, plenul Camerei Deputaţilor va da votul final.

Ţara în care Guvernul a decretat vineri zi libera 

Gambia, o tara din vestul Africii, a redus saptamana de lucru de la cinci la patru zile, fara a scadea insa numarul orelor de munca. Astfel, angajatii din sectorul public se vor duce la serviciu de la 8.00 la 18.00, pentru a putea ramane vinerea acasa.

In 2008, o incercare asemanatoare a avut loc in statul american Utah, cand cei 17.000 de oficiali ai guvernului au vrut sa lucreze cate 10 ore pe zi, pentru a reduce costurile. Experimentul s-a dovedit a fi un esec si saptamana de lucru de cinci zile a fost reinstaurata in 2011. 

Saptamana cu patru zile lucratoare este populara si in Olanda, unde unul din trei angajati lucreaza in regim part-time sau 40 de ore in patru zile. In Marea Britanie, multi jurnalisti au optat pentru mai putine zile lucratoare si ture mai lungi.