Augustin Lazăr, aviz cu unanimitate de la CSM pentru funcţia de procuror general al României UPDATE

UPDATE Augustin Lazăr, propus pentru funcția de șef al Ministerului Public, a declarat joi că avizul favorabil pe care i l-a dat CSM înseamnă că ideile pe care le are pentru reformarea instituției au fost apreciate ca fiind pozitive și a dat asigurări că integritatea și combaterea corupției vor fi principii directoare în PÎCCJ.

„După cum s-a putut vedea, proiectul a fost avizat pozitiv, ceea ce înseamnă că ideile mele pentru reformarea Ministerului Public sunt pozitive. Am fost încurajat și de colegi prin mesajele pe care mi le-au transmis și sunt sigur că vom putea realiza ceva de care să fim mulțumiți cu toții, adică o resetare managerială a Ministerului Public. Are nevoie Ministerul Public să poată soluționa volumul mare de dosare pe care îl are și, de asemenea, o resetare în plan mental, în sensul de a avea o mentalitate europeană colegii noștri, să cunoască dreptul european, să iasă mai ofensivi în exteriorul jurisdicției pentru a putea recupera prejudiciile care au fost cauzate prin infracțiuni, pentru a putea coopera internațional cu alte autorități din UE și pentru a realiza rezultate bune în serviciul public. Este misiunea Ministerului Public ca serviciu, instituție publică judiciară importantă”, a afirmat Lazăr la finalul ședinței CSM.

Alte articole

Alegeri locale 2024: Clotilde Armand, acuzată de CSM că a făcut presiuni asupra justiţiei

CSM amână soluţionarea cererii de suspendare din funcţie a judecătoarei din dosarul 2 Mai

El a precizat că printre prioritățile sale se află și anchete precum Mineriada, accidentele aviatice din Apuseni și de la Siutghiol. „Sigur că opinia publică așteaptă un rezultat să vadă care este soluția într-un astfel de dosar”, a explicat Lazăr.

Procurorul a menționat că va continua proiectele bune de la Ministerul Public.

„Vreau să vă asigur că eu am o experiență și tot ceea ce este omenește și profesional de făcut se va face, iar integritatea va fi un principiu director în Ministerul Public, combaterea corupției de asemenea. Vom continua ceea ce s-a făcut bine, fiindcă au muncit bine colegii noștri în ultimii ani. Există aspecte pozitive care au fost apreciate bine în rezultatele Ministerului Public, ele trebuie continuate și vom dinamiza combaterea corupției, combaterea criminalității în domeniile vulnerabile și vom consolida toate rezultatele bune pe care le-au obținut colegii noștri”, a adăugat el.

Augustin Lazăr a anunțat că, în cazul în care va fi numit procuror general al României, va face evaluări la nivelul tuturor secțiilor instituției.

„Vom face evaluări pentru a vedea cum funcționează secțiile respective, dar o problemă personală nu aș putea să am cu cineva și nici nu mă gândesc să am vreun litigiu. Niciodată nu am avut probleme personale cu colegii, vom vedea fiecare cum își desfășoară activitatea și ce putem face pentru eficientizarea activității”, a mai spus Lazăr, întrebat dacă îl va înlocui pe șeful Parchetelor Militare, Ion Vasilache.

Totodată, întrebat dacă îl cunoaște și este prieten cu tatăl șefei DNA, fostul procuror Ioan Lascu, Lazăr a arătat că îndeplinește funcția de procuror general al PCA Alba Iulia de mulți ani și îi cunoaște pe toți procurorii din jurisdicție.

„Eu am îndeplinit și îndeplinesc funcția de procuror general al PCA Alba Iulia de mulți ani, îi cunosc pe toți procurorii din jurisdicție și pot să vă spun că am relații pozitive cu toți, adică niciodată nu am avut relații conflictuale cu cineva și ele au fost absolut principiale și instituționale. Noi nu am făcut niciodată rabat de la lege, ceea ce s-a și văzut că activitatea PCA a funcționat bine”, a răspuns Augustin Lazăr.

El a menționat că are relații „absolut normale”, așa cum are cu orice procuror, cu tatăl Laurei Codruța Kovesi.

„Am relații absolut normale, pe care le am cu orice procuror, și eu am o mare considerație pentru procurorii care au mers la pensie după ce au servit Ministerul Public, adică cei care au servit Ministerul Public merită considerația și respectul nostru și domnul Lascu este unul dintre aceștia”, a precizat Lazăr.

Întrebat dacă îl cunoaște pe președintele Klaus Iohannis, Augustin Lazăr a răspuns: „L-am văzut la televizor, nu-l cunosc personal”.

UPDATE Augustin Lazăr a primit, joi, aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru învestirea în funcţia de procuror general al României. Votul în Secţia pentru propcurori a CSM a fost în unanimitate.

Avizul este consultativ şi va fi transmis ministrului Justiţiei, care îl va trimite mai departe la Cotroceni, pentru aprobarea preşedintelui Klaus Iohannis. 

UPDATE Raluca Prună, ministrul Justiției, a declarat joi că experiența și vechimea neîntreruptă în activitate îl recomandă pe Augustin Lazăr pentru funcția de procuror general al României.

„Îl recomandă vechimea în funcție, neîntreruptă, de procuror, faptul că a condus o secție care a fost precursoarea DNA — PNA, Parchetul Național Anticorupție, la acel moment, și DIICOT în Parchetul General, dosarele pe care le-a făcut în calitate de procuror general la Curtea de Apel Alba, viziunea pe care o are, deci întreaga carieră profesională de 34 de ani, neîntreruptă”, a declarat Raluca Prună la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, unde Augustin Lazăr dă joi interviul pentru avizarea numirii în funcția de procuror general.

Ministrul Justiției a arătat că vârsta, fără alte calități, nu este o virtute, iar în cadrul Uniunii Europene, cu excepția Croației, peste tot procurorii generali au peste 50 de ani.

„Eu cred că vârsta, singură, nu este o virtute. De altfel, în cadrul procesului acesta la care lucrăm acum de modificare a legilor justiției probabil că o să ne uităm și la acest lucru. Câtă vreme pentru a fi simplu judecător la Înalta Curte îți trebuie 15 ani și pentru a ajunge procuror general îți trebuie numai 10, eu cred că trebuie să ne uităm și la aceste lucruri”, a mai afirmat Prună.

Întrebată despre vârsta procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, care avea sub 40 de ani când a preluat șefia Ministerului Public, Raluca Prună a precizat că deja a reinvestit-o pe aceasta în funcție.

„Tinerețea singură nu este o virtute. Experiența, alături de vârstă, care face ca vârsta să fie un pic mai înaintată, cred că e o virtute mai mare pentru o asemenea funcție. Eu nu am spus că e un defect, am spus că nu este o virtute”, a explicat ministrul.

Ea a adăugat, întrebată despre motivele pentru care nu i-a ales pe Codruț Olaru sau Oana Schimdt Hăineală pentru funcția de procuror general, că nu dorește să facă comentarii cu privire la ceilalți candidați și care au fost punctele slabe ale acestora.

„Nu m-am consultat cu nimeni înainte de propunere. (…) Cu președintele țării m-am consultat de mai multe ori, nu o dată, cu privire la principiile pe care le aplic în această procedură și la ce criterii, ce anume este important. (…) Foarte important pentru mine și de altfel cred că pentru întreaga societate ar trebui să fie extrem de important — criteriul de integritate, care am zis este eliminatoriu”, a punctat ministrul Justiției.

Augustin Lazăr a mers joi dimineaţă la CSM, unde va susţine interviul pentru postul de şef al Parchetului General, programat de la ora 10.00.

„Prin proiectul meu doresc reformarea radicală a Ministerului Public, vreau un Minister Public mai efcient, mai integru, o instituţie în slujba interesului public. Vreau o instituţie care să fie altfel decât până acum, cu o faţă europeană şi cu standarde europene”, a afirmat Augustin Lazăr, citatde News.ro.

Întrebat dacă are emoţii, el a răspuns: „Poate emoţii pozitive”.

După interviu, avizul consultativ al Secţiei pentru procurori va fi transmis către Ministerul Justiţiei (MJ).

Planul de management al lui Lazăr prevede că „pentru buna organizare a activităţii este necesar ca sarcinile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) să fie repartizate plecând de la atribuţiile, competenţele şi responsabilităţile fiecărei persoane, astfel încât fiecare procuror să fie valorizat şi să facă munca la care se pricepe cel mai bine şi faţă de care are înclinaţie. Tototdată, trebuie respectată «regula celor doi» în sensul ca, pentru fiecare tip de activitate, să existe cel puţin două persoane calificate”.

O altă propunere a lui Augustin Lazăr este aceea de a elabora o strategie clară, pe o perioadă de 3-5 ani, în domeniile relevante ale Ministerului Public.

Lazăr mai propune consultarea periodică asupra problemelor activităţii curente cu procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, prin constituirea Consiliului procurorilor generali, la ale cărui adunări să fie invitaţi membrii Secţiei pentru procurori a CSM, procurorii şefi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), ministrul Justiţiei, directorii Institutului Naţional al Magistraturii (INM).

La capitolul resurse umane, Augustin Lazăr propune raţionalizarea activităţii parchetelor cu activitate redusă, fie prin desfiinţarea acestora, fie prin reducerea corespunzătoare a schemelor de personal.

Candidatul nominalizat de ministrul Justiţiei mai propune extinderea reţelelor de procurori anume desemnaţi şi la alte categorii de infracţiuni, cum ar fi accidentele aviatice sau cele care vizează patrimoniul cultural.

După intervievarea lui Augustin Lazăr, CSM va transmite, pe 22 aprilie, avizul consultativ la Ministerul Justiţiei.

Ministrul Justiţiei l-a propus, în 1 aprilie, pe Augustin Lazăr, şeful Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, pentru funcţia de procuror general al României şi a transmis propunerea la CSM. Lazăr a fost propus de ministrul Justiţiei pentru că „are viziunea managerială, determinarea şi autoritatea necesară pentru reformarea şi consolidarea Ministerului Public”.

În desemnarea propunerii, ministrul Justiţiei a avut în vedere îndeplinirea criteriilor de integritate, vechimea neîntreruptă în Ministerul Public, experienţa profesională şi managerială relevantă şi capacitatea decizională.

Augustin Lazăr are o experienţă relevantă în management judiciar, având o vechime în funcţia de procuror de 34 de ani, dintre care 18 ani în funcţii de conducere. Din funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Lazăr a coordonat şi instrumentat cauze complexe, cum ar fi urmărirea şi repatrierea tezaurelor sustrase din situl Sarmizegetusa Regia, în care a fost necesară o vastă cooperare judiciară internaţională.

Anterior, ca procuror şef la secţia anticorupţie, urmărire penală şi criminalistică din cadrul PICCJ, Lazăr a participat nemijlocit la acţiunea de reformare şi modernizare a Ministerului Public, care a generat premisele creării structurilor specializate de parchet din cadrul acestei instituţii, a precizat MJ.

Potrivit Legii 303/2004, procurorul general al PICCJ este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Pentru funcţia de procuror general al României au mai candidat Codruţ Olaru – adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Oana Andrea Schmidt-Hăineală – procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov cu grad de parchet de pe lângă Curtea de Apel, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, şi Gheorghe Ivan – procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Funcţia de procuror general al României a rămas vacantă din 2 februarie, după ce Tiberiu Niţu a demisionat, el fiind urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul fostului ministru al Internelor Gabriel Oprea privind însoţirea cu coloană oficială. Conducerea Ministerului Public este asigurată interimar de Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general.

Întrucât mandatul lui Tiberiu Niţu s-a încheiat cu trei luni mai devreme, Ministerul Justiţiei a lansat, în 17 februarie, procedura pentru ocuparea acestei funcţii. Deşi scrisoarea pentru depunerea candidaturii putea fi trimisă la Ministerul Justiţiei din 17 februarie până în 16 martie, toţi candidaţii au ales să îşi depună candidatura în ultima zi.