Ministrul Finanţelor: România nu mai trece la euro în 2019, este nevoie de o convergenţă reală

UPDATE „Guvernul îşi menţine angajamentul de adoptare a monedei euro. O dată concretă va fi stabilită după realizarea unui calendar de trecere la moneda euro, care va fi finalizat până la următoarea ediţie a programului de convergenţă”, a declarat la finalul şedinţei Executivului ministrul Finanţelor, Anca Dragu.

Ea a menţionat că este foarte important ca România să aibă o convergenţă reală la euro, adică veniturile populaţiei să fie la 70-80 la sută din media zonei monetare, iar în România acest indicator este situat la 55%.

Alte articole

Trecerea la euro, un ”dezastru” pentru România. Avertismentului unui italian stabilit în țara noastră: ”Nu o să fie convenabil, vă garantez”

Se schimbă banii în România? Ce spune Marcel Boloş despre trecerea de la leu la moneda euro

„Vorbim aici de PIB pe locuitor, de veniturile întregii societăţi, de veniturile populaţiei şi mai ales ne gândim şi trebuie să avem în vedere flexibilitatea şi competitivitatea economiei româneşti”, a spus ministrul. Ea a menţionat că Guvernul continuă reformele necesare creşterii economiei.

„În actuala planificare bugetară estimăm un deficit bugetar în termeni ESA de 2,95% din PIB şi un deficit 2,9% din PIB pentru anul următor. Se aşteaptă o abatere de la obiectivul bugetar pe termen mediu, în 2016 şi 2017, în principal ca urmare a reducerilor de taxe şi impozite aprobate prin noul Cod fiscal şi prin majorările unor drepturi de asistenţă socială decise în 2015”, a spus Dragu.

UPDATE Guvernul anunţă într-un comunicat că îşi menţine angajamentul de adoptare a monedei euro, fără însă a preciza o dată exactă.

„Guvernul își menține angajamentul de adoptare a monedei euro. O dată concretă va fi stabilită după realizarea unui calendar de trecere la moneda euro, care va fi finalizat până la următoarea ediție a programului de convergență, potrivit Programului de Convergență 2016-2019 adoptat prin Memorandum în ședința de astăzi.

Stabilirea unei date certe privind adoptarea monedei euro necesită un consens politic și social larg și o mai bună înțelegere a eforturilor necesare atingerii acestui obiectiv.

Guvernul implementează o serie de măsuri structurale pentru creșterea transparenței cheltuielilor publice, analizarea și îmbunătățirea eficienței acestora, modernizarea achizițiilor publice, prioritizarea investițiilor, întărirea guvernanței corporative în întreprinderile de stat, care vor conduce pe termen mediu la îmbunătățirea structurală a finanțelor publice.

Programul de Convergență ediția 2016 are la bază prevederile Strategiei fiscal-bugetare și cadrul macroeconomic actualizat pentru 2016-2019. Creșterea economică prognozată este de 4,2% în 2016 și de 4,3% în 2017.

Prin actuala planificare bugetară națională estimăm că deficitul bugetar nu va depăși rata de referință de 3% din PIB în 2016 și 2017 și că va reveni pe o traiectorie descrescătoare în 2018-2019. De asemenea, se așteaptă devierea de la ținta privind obiectivul pe termen mediu în 2016 și 2017, ca urmare a măsurilor din noul Cod fiscal și a majorărilor salariale aprobate în cursul anului 2015. Din 2018, această tendință se va schimba”, se arată în comunicatul Guvenului.

Guvernul Cioloș a pregătit un document în care nu mai anunță anul 2019 ca termen de adoptare a monedei euro, ci doar menține angajamentul de a adopta moneda europeană. Acest angajament este inclus în Tratatul de aderare a României la UE şi a fost amânat de mai multe ori până acum.

Anual, Guvernul trebuie să transmită Comisiei Europene un program de convergență al României, care trebuie să indice și un astfel de termen. În programul transmis în aprilie anul trecut, Guvernul a anunțat, mai mult ca un mesaj politic de stabilitate și încredere în economie, că își păstrează angajamentul de adoptare a monedei euro începând cu 1 ianuarie 2019.

Acum, proiectul de document discutat de Guvern nu mai face referire la acest termen.

„În document, România nu mai anunță Bruxelles-ul că va adopta moneda euro în 2019, ci doar că își menține angajamentul de adoptare. Calendarul va fi lăsat în sarcina următorului guvern, iar noul termen va fi stabilit de către un grup de lucru și inclus în raportul viitor, din aprilie 2017”, au declarat surse guvernamentale citate de Profit.ro.

Potrivit Băncii Naţionale a României, „euro este moneda unică adoptată până în prezent de 19 din cele 28 state membre ale Uniunii Europene, Lituania fiind ţara care s-a alăturat cel mai recent (din 1 ianuarie 2015) grupului zonei euro. În afară de Danemarca şi Regatul Unit, care au recurs la „clauza de exceptare” de la adoptarea monedei unice, celelalte 8 state din afara Eurosistemului, inclusiv România, s-au angajat să adopte euro odată ce vor îndeplini criteriile de convergenţă stabilite prin Tratatul de la Maastricht.

Acţiunile pregătitoare participării la zona euro constau în îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală (criteriile de la Maastricht): inflaţie şi dobânzi apropiate de cele ale ţărilor din zona euro, stabilitate a cursului de schimb, deficit şi datorie publică scăzute. În plus, determinarea gradului de sustenabilitate a procesului de convergenţă este posibilă prin analiza unor indicatori de aliniere structurală (convergenţă reală), precum nivelul PIB pe locuitor, gradul de deschidere a economiei, structura economiei, finanţarea deficitului de cont curent, costul forţei de muncă, gradul de intermediere financiară etc. O altă cerinţă este continuarea procesului de preluare şi transpunere în legislaţia naţională a reglementărilor comunitare (convergenţa juridică).

(…)

Aderarea României la Uniunea Europeană presupune adoptarea monedei unice într-un orizont de timp ce depinde de gradul de integrare economică cu zona euro. Conform prevederilor celei de-a noua ediţii a Programului de Convergenţă (2015-2018), anul 2019 este menţinut de către autorităţi ca obiectiv pentru adoptarea monedei unice, angajamentul asumat reprezentând un reper important pentru promovarea reformelor, atât a celor bugetare, cât şi a celor structurale, necesare pentru sporirea competitivităţii economiei”.