„Am discutat cu colega mea de la Mediu şi lucrăm la o iniţiativă pentru a susţine şi achiziţia de maşini electrice şi mai ales ceea ce e important pentru folosirea maşinilor electrice — crearea infrastructurii pentru acestea — acele prize pe care trebuie să le avem. Trebuie stabilit regimul lor.
Ideea pe care o avem în acest moment este de a începe întâi cu instituţiile publice — e un semnal bun pe care acestea pot să îl dea, e un semnal bun pe care Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor pot să îl dea — de a folosi maşini electrice pentru deplasările de serviciu şi de a-şi face propria infrastructură, deci prize de alimentare în zonele proprii, cum avem noi în parcarea proprie. E o idee interesantă.
Sper să reuşim să prindem un proiect. Măcar să îl lansăm şi să avem o maşină electrică. Nu o să mai merg la întoarcerea de la şedinţa de Guvern cu metroul, voi merge cu maşina electrică”, a declarat ministrul Transporturilor într-un interviu pentru Agerpres.
Despre lucrările la metrou
„Lucrările de la metroul din Drumul Taberei sunt în grafic. Nu este uşor să le ţinem în grafic, pentru că apar tot felul de elemente pe mai toate magistralele, dar de asta este management de proiect, ca să le ţinem în grafic şi, dacă derapăm un pic, să revenim imediat pe axa corespunzătoare. Bani sunt şi pentru Magistrala 5. Şi aici sunt mici lucruri de acoperit, dar o să ne descurcăm cu Ministerul de Finanţe, cu banii de la buget. Avem şi sursa certificatelor verzi pe care Metrorex, ca mijloc de transport ecologic, nepoluant, o foloseşte şi vom suplimenta micile diferenţe. Nu vom avea probleme la acest capitol.
Mai avem un rest de 8 milioane de lei de anul trecut şi acum estimăm să folosim undeva la 40-50 de milioane de lei, dar este o negociere cu Ministerul de Finanţe. Cele 8 milioane de lei sunt rămase de anul trecut şi le reportăm pe aceleaşi magistrale, pe M4 (Gara de Nord — Parc Bazilescu — n.r.) şi M5″, declară ministrul Transporturilor.
Legătura între Gara de Nord şi Aeroport
„Metroul este orientat spre a culege, a opri foarte des în staţii şi a culege un număr de călători — şi avem pe traseul care pleacă din 1 Mai o mulţime de zone dens populate de unde va culege. Va ieşi din zona Bucureştiului, va ieşi în zona metropolitană şi va ajunge în zona Otopeni, unde ştim că avem o mare problemă. Acum, şi ea trebuie rezolvată — se va rezolva aglomeraţia pe DN1, cel puţin pe intrarea în Bucureşti va fi foarte bine când vom avea metroul. Apoi, sunt zonele pe care le ştim — zona comercială, zonele de birouri care sunt pe traseu — şi va colecta şi de acolo o mare cantitate, urmând să se deplaseze, să ajungă într-un final la Aeroportul Otopeni, unde va avea staţia terminus.
Pe de altă parte, proiectul feroviar are cu totul alt scop. Înainte era gândit ca un proiect scump, care costa undeva cel mai puţin 122 de milioane de euro, însă erau şi proiecte de aproape 300 de milioane de euro. Analizând acest proiect, am zis: ‘Nu, nu vom putea face la aceşti bani acest proiect, în primul rând că nu avem banii, iar în al doilea rând că nu se justifică’ şi am reanalizat cu colegii de la CFR situaţia. Am găsit o soluţie ieftină, prin care nu se va investi în infrastructură niciun leu suplimentar, în sensul de investiţie economică. Se va face doar reparaţia căii, care intră în planul anual al CFR Infrastructură. Acum i-am rugat să programeze aceste sectoare — cel de ieşire în Bucureşti şi după aceea cel care merge spre aeroport. Se vor face în costurile de exploatare, cu 400 şi ceva de mii de lei, deci un cost destul de mic. Vom pune material rulant mai nou.
Acum sunt trenuri normale, unele mai vechi, nu arată prea bine. Vom alege şi momentul în care vom pune acest material de genul Săgeţilor albastre. Probabil că va fi chiar de acum, dacă se va considera necesar pentru aeroport, sau la momentul în care ne vom apropia mai mult de dead-line-ul cu Campionatul European, când CFR Călători îşi va fi luat deja rame electrice moderne, mai frumoase, care să facă acest serviciu”, explică ministrul.
„La vehicule, la fel, nu avem cost şi, ce este important, are un cu totul alt rol: rolul de navetă, de legătură a aeroportului cu oraşul. La sfârşitul proiectului, se vor face 23 de minute în loc de 40 şi ceva cum e acum, deci aproape la jumătate. Ăsta este rolul lui: nu vor opri să ia pasageri de pe parcurs, poate cel mult dintr-o staţie.
Lucrările la cale se vor finaliza până la sfârşitul anului. Acum se merge pe o buclă mare, care ocoleşte foarte mult pentru a ajunge la aeroport, iar noul traseu va trebui să fie pe drum mai scurt, pe podul de la Mogoşoaia, unde se lucrează în prezent. Odată cu finalizarea acestuia, va fi obţinut timpul de 23 de minute. Lucrările, în schimb, pe aceste tronsoane vor fi finalizate undeva în luna noiembrie. Podul, dacă reuşim, va fi gata până la sfârşitul anului. Dacă nu, el va dura încă 2 sau 3 luni, însă lucrările până la sfârşitul anului, aşa cum am spus, între Gara de Nord şi staţia finală de la Otopeni”, mai punctează ministrul.
Avionul lui Iohannis
Până la sfârşitul anului, RAPPS, care este desemnat oficial cumpărătorul aeronavei, o va achiziţiona în baza unei proceduri ce va fi făcută de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice. Atunci când vom avea procedura — ei lucrează deja la ea — se vor şti şi criteriile şi va fi aleasă şi aeronava în funcţie de aceste criterii.
În trecut, se mersese direcţionat către o singură administraţie naţională — şi aceasta era Italia. Erau navele disponibile la acel moment pe piaţa europeană şi atunci ei aveau şi tipul de aeronavă cunoscut. Nu era în principiu în pas greşit, numai că el va trebui susţinut…s-ar putea ca acum, la noua cerere de oferte, care se va face foarte rapid — nu va fi niciun cost pentru noua cerere de ofertă — Italia să fie pe lista celor selectaţi. şi cu siguranţă va fi, dacă nu au vândut aeronavele între timp.