Zegrean, şeful CCR: Preşedintele a fost până acum la CE, nimeni nu a contestat

Pe de altă parte, Zegrean a spus că, dacă ar da un răspuns la această întrebare, nu ar mai putea participa la judecata unei astfel de sesizări către Curtea Constituţională.

„Răspunsul se găseşte în Constituţie. Şeful statului a fost până acum, nimeni nu a contestat acest lucru, nu ştiu de unde a apărut această discuţie”, a afirmat Zegrean, răspunzând unei întrebări referitoare la cine ar trebui să participe la Consiliul European dintre preşedinte şi premier.

Întrebat dacă CC este competentă să se pronunţe pe o asemenea chestiune, Augustin Zegrean a spus că instituţia este competentă să răspunsă oricărei întrebări legate de dreptul constituţional.

„Dar răspunsul îl găsiţi în Constituţie.Cine vrea un răspuns la această chestiune, îl invităm să citească în Constituţie”, a precizat Zegrean.

Alte articole

Augustin Zegrean consideră decizia CCR în cazul Șoșoacă ”excesivă”, iar unele dintre argumentele din motivare ”ridicole”: ”S-a mers prea departe cu aprecierile. Deciziile Curții trebuie să fie strict constituționale”

Augustin Zegrean analizează respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă: ”Este prima dată când se dă o astfel de decizie. Va fi destul de complicat să motiveze CCR decizia”

Despre interpretabilitatea articolelor 80, 91 şi 102 din Constituţie, Zegrean a spus că aceasta „dă măreţia dreptului”.

„Dacă ar fi textele stricte, cu un singur înţeles, nu ar mai fi nevoie de Curtea Constituţională”, a adăugat Zegrean.

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că a discutat cu preşedintele Traian Băsescu despre nivelul la care România trebuie să fie reprezentată la următorul Consiliu European, dar că nu s-a înţeles cu şeful statului şi că urmează ca această discuţie să continue.

„Ne-am înţeles că nu ne-am înţeles pe această temă. Rămâne să discutăm în continuare”, a spus Ponta, fără alte detalii.

Premierul Ponta a anunţat, săptămâna trecută, că a avut deja o primă discuţie cu preşedintele Băsescu privind nivelul la care România să fie reprezentată la următorul Consiliu UE şi că şeful statului i-a spus că vrea să meargă în continuare la Bruxelles, discuţie care va continua pentru a evita „o situaţie ridicolă”.

„Am avut o primă discuţie legată de participarea la Consiliul European, în care domnia sa mi-a arătat că vrea să participe în continuare, şi vom avea poate chiar săptămâna viitoare o nouă discuţie pe diverse teme de politică externă, pentru că eu nu vreau să contest rolul constituţional al preşedintelui, dar problemele europene nu mai sunt considerate probleme de politică externă în Europa, ci probleme interne, se discută în special lucruri care ţin de activitatea guvernamentală. Eu mă voi implica, din partea mea există dorinţa de a avea un mandat foarte clar. Sigur că va fi mai uşor de reliefat un conflict personal – merge Ponta sau merge Băsescu la Consiliu – important este ca acela care merge – şi acum încerc să fiu foarte diplomat sau responsabil în ceea ce spun – să aibă un mandat”, a spus Ponta, la emisiunea „După 20 de ani” la PRO TV.

El a arătat că un astfel de mandat ar trebui acordat de către Parlament şi a precizat că regulamentul actual nu permite participarea la Consiliu atât a preşedintelui, cât şi a primului-ministru. Ponta a amintit că, în perioada anterioară, preşedintele reprezenta ţara la Consiliul European, iar primul-ministru „habar nu avea ce se discuta acolo”, după care şeful statului venea şi îi anunţa pe toţi. „Voi face tot ce ţine de mine, şi cred că şi preşedintele va face, să evităm un conflict care să pună România într-o situaţie ridicolă, să fim amândoi acolo”, a conchis Ponta.

Consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu a declarat, la RFI, referitor la reprezentarea României la Bruxelles, că textul Constituţiei îl indică în mod clar pe şeful statului, el menţionând totodată că „orice discuţie politică nu ar face decât să vulnerabilizeze mandatul României”.

Cristian Diaconescu susţine că România trebuie reprezentată de preşedinte, nu de premier. „Constituţia este foarte clară, articolul 80, alineatul 1 spune că preşedintele României reprezintă statul român. În ceea ce priveşte atribuţiile primului-ministru, din conţinutul Constituţiei, art. 107, nu rezultă că acesta ar reprezenta statul român. Spun acest cuvânt, «reprezentare», pentru că este important şi din economia textului Tratatului de la Lisabona, care solicită statelor, celor 27 de membri ai Uniunii Europene, să fie reprezentaţi printr-un singur demnitar. Deci, din acest punct de vedere, textul constituţional e clar, este explicit, orice discuţie politică nu ar face decât să vulnerabilizeze mandatul României şi cred că nu este bine”, a spus consilierul prezidenţial.

Diaconescu a menţionat, pe de altă parte, că foştii preşedinţi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu „n-au avut nici o ezitare în a-şi asocia responsabilităţi” în programele de aderare la UE şi NATO, iar acestea au fost concretizate prin măsuri interne ale Guvernului.

„Să ne reamintim cu toţii faptul că atât domnul preşedinte Iliescu, cât şi domnul preşedinte Constantinescu n-au avut nici o ezitare în a-şi asocia responsabilităţi, mai ales în programele de aderare la UE şi NATO şi bine au făcut, iar aceste responsabilităţi au fost concretizate prin măsuri interne ale Guvernului. Paşii spre aderarea României, mai ales la UE, au fost făcuţi prin decizii ale Guvernului. Deci, din acest punct de vedere, cooperarea în acest fel a funcţionat foarte bine”, a spus Diaconescu.