Scandal la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor pe modificările aduse la legea avocaturii

Vicepreşedintele Comisiei juridice, deputatul PNL Ioan Cupşa, a declarat, miercuri, că modificările aduse legii avocaturii au fost adoptate în unanimitate, afirmând că legea oferă noi garanţii în ceea ce priveşte secretul informaţiilor client – avocat, prevederi criticate dur de către Guvern.

„Am adoptat raportul privitor la proiectul de iniţiativă legislativă cu nr. 555/2015, ceea ce înseamnă o modificare substanţială la legea avocaturii. Legea avocaturii în forma pe care noi, astăzi, am adoptat-o ţine cont atât de interesele celor care fac parte din această profesie a avocaţilor, de interesele justiţiabililor, cei care beneficiază de interesele avocaţilor, aşa cum ţine cont şi de interesul general”, a afirmat liberalul Ioan Cupşa, avocat membru al Baroului Bihor, adăugând că, personal, consideră că legea este una echilibrată.

El a precizat că deputaţii au adoptat în mare parte amendamentele Senatului, criticate de către Guvern şi instituţiile cu atribuţii în domeniul justiţiei, printre care DNA şi CSM, pe motiv că ar duce la o formă de imunitate pentru avocaţi şi la un „statut de impunitate fără echivalent”.

„În bună măsură au rămas acele modificări de la Senat, unele însă a fost a rândul lor modificate astăzi sau în cursul dezbaterilor anterioare. Sigur, fiecare poate critica acest text legislativ. După ce vom aplica în practică acest text vom şti dacă am greşit sau nu. Votul a fost în unanimitate. Nu au existat dispute nici între grupurile parlamentare”, a subliniat liberalul, potrivit Mediafax.

El a negat faptul că legea în forma actuală ar conferi o imunitate specială avocaţilor.

„Nu, nici pe departe. Este doar o tratare normală atât a profesiei, cât şi a raporturilor specifice dintre avocat şi clientul pe care îl apără şi era firesc să intervenim în acest fel. (…) Se asigură noi garanţii în ceea ce priveşte secretul informaţiilor care sunt schimbate, care ajung la cunoştinţa apărătorului, prin prisma contractului pe care îl are şi prin prisma reprezentării pe care o face”, a argumentat Cupşa, afirmând că modificările aduse legii avocaţilor sunt numeroase şi „practic întreaga lege este reaşezată”, inclusiv sancţiunile cu care vor fi tratate încălcările privitoare la obligaţiile pe care le au avocaţii.

El a susţinut că se vor putea ridica în continuare înscrisurile pentru infracţiuni grave.

„Se vor putea ridica în continuare pentru infracţiunile grave înscrisurile. În continuare se vor putea folosi acele înregistrări, dar precizez pentru infracţiunile cu adevărat grave. Corupţia este o infracţiune cu adevărat gravă, dar nu vorbim despre infracţiuni de corupţie care se săvârşesc de către avocaţi, este imposibil, în legătură cu clientul pe care îl reprezintă este vorba despre acele informaţii pe care le obţine avocatul ca urmare a exercitării profesiei sale, de care are absolut nevoie pentru a-l putea apăra în condiţiile legii pe clientul său şi pentru care era nevoie de confidenţialitate”, a explicat deputatul PNL.

Astfel, potrivit noii forme a articolul 35, „decanul baroului local sau reprezentantul acestuia participă în mod obligatoriu la efectuarea percheziţiei desfăşurate la sediul profesional al avocatului. Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării: înscrisurile care conţin comunicări între avocat şi clientul său; înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client; înscrisurile, suporturile de sunet, imagine şi date încredinţate de către un client al său în vederea exercitării apărării. Exceptările prevăzute la alin. (12) nu se aplică în situaţia în care din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că avocatul a comis infracţiuni în exercitarea activităţilor specifice profesiei”.

„Raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în art.139 alin.(2) C.pr.pen. Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea, de îndată, a avocatului”, arată versiunea discutată de Comisia juridică din Camera Deputaţilor.

Aceste prevederi au fost criticate de Guvern şi DNA pe motiv că se creează o formă de imunitate pentru avocaţi şi se asigură „un statut de impunitate fără echivalent pentru orice altă profesie”.

„Sunt prevăzute aspecte de procedură noi, care considerăm că sunt de natură să zădărnicească aflarea adevărului din obligaţia de înştinţare de îndată a avocatului asupra faptului că a apărut într-o interceptare”, a comentat reprezentanul Guvernului, secretarul de stat din Ministerul Justiţiei Gabriela Scutea, cu privire la regimul interceptărilor instituit de noul text de lege.

În vreme ce Cupşa a afirmat că Ministerul Justiţiei a avut amendamente care ţin mai degrabă de tehnică, mare parte dintre ele nefiind asumate de membrii Comisiei, reprezentantul Ministerului Justiţiei a susţinut că aleşii au preluat doar amendamentele care ţin de tehnica legislativă şi nu şi-au asumat modificările de substanţă.

”Ministerul Justiţiei a avut amendamente, unele dintre ele au fost însuşite de către noi, este adevărat că o bună parte dintre acele amendamente nu au fost preluate şi nu se vor regăsi proiectului care va fi supus votului în plen săptămâna viitoare sau peste două săptămâni. Au fost precizări mai degrabă de tehnică decât de conţinut cele care nu au fost preluate”, a explicat Cupşa.

”Dintre observaţiile Guvernului doar câteva au fost preluate, de natură pur tehnică şi care nu vizau prevederi în legătură cu legislaţia penală. Obiectivul Guvernului nu a fost să se introducă în lege, ci ca anumite prevederi care nu asigurau echilibrul necesar pentru ocrotirea interesului general al societăţii să fie eliminate din text”, a spus, pe de altă parte, Scutea.

Deputatul liberal a precizat că dezbaterile cele mai aprinse au vizat articolul legat de nedenunţarea unor fapte pe care avocatul le află în legătură cu exercitarea mandatului său.

”În dezbaterea de astăzi, singurul lucru cu care am fost într-adevăr în dezacord a fost cel privitor la angajarea răspunderii avocatului în legătură cu nedenunţarea unor fapte pe care le află în legătură cu exercitarea mandarului său de avocat. Acolo, poziţia noastră este clară, în măsura în care avocatul află anumite informaţii despre săvârşirea unei fapte în exercitarea profesiei sale, cred eu că ar trebui să fie protejat pentru nedenunţare, aşa este firesc. Altfel, nu va putea exercita mandatul pe care îl are. Nu îşi va putea apăra clientul”, a motivat Cupşa.

Astfel, forma discutată de deputaţi a articolului 46 prevede că ”divulgarea de către avocat, fără drept, a unei informaţii confidenţiale din sfera privată a clientului său, sau care priveşte un secret operaţional sau comercial care i-a fost încredinţat în virtutea aceleiaşi calităţi sau de care a putut să ia cunoştinţă în timpul desfăşurării activităţilor specifice profesiei constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani”.

„Sunt obligaţi să respecte secretul profesional şi membrii organelor de conducere ale profesiei de avocat cu privire la aspectele de care au luat la cunoştinţă în virtutea exercitării prerogativelor cu care au fost investiţi. Nu constituie infracţiune fapta avocatului de nedenunţare a unor infracţiuni despre care ia la cunoştinţă în exercitarea profesiei, cu excepţia următoarelor infracţ-iuni: omor, ucidere din culpă sau altă infracţiune care a avut ca urmare moartea unei persoane; genocid, crimă împotriva umanităţii sau crime de război; cele prevăzute de art.32-38 din Legea nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare. În toate cazurile, este exonerat de răspundere avocatul care previne săvârşirea infracţiunii sau consecinţele acesteia în alt mod decât denunţarea făptuitorului”, arată amendamentul Comisiei juridice.

Guvernul argumentează, citând punctul de vedere al CSM, că prin aceste prevederi ”se creează un regim de impunitate unic în sistemul de drept românesc, textul lăsând nepedepsită conduita avocatului în casitotalitatea situaţiilor în care acesta are cunoştinţă despre săvârşirea unor infracţiuni intenţionate (planificate)”.

În rândul modificărilor aduse de aleşi se mai numără şi stabilirea unor onorarii minime. Astfel, prin intermediul unui amendament, deputatul PSD Ioan Dîrzu a asigurat creşterea veniturilor avocaţilor prin ”eliminarea preţurilor de dumping” şi stabilirea unei grile a onorariilor minimale pentru serviciile prestate.

Guvernul nu a susţinut nici această modificare. ”Aş mai sublinia că, din punct de vedere al asistenţei pentru justiţiabili, Guvernul nu a susţinut nici instituirea de onorarii minimale şi avem  în vedere şi modul în care pentru reglementarea profesiei unele dispoziţii nu au fost considerate suficient de clare ca integrare în cadrul legislativ general”, a precizat Gabriela Scutea.

Ea subliniat că Guvernul a transmis Parlamentului mai multe critici cu privire la proiectul de lege.

”Guvernul a transmis un punct de vedere (…) prin care a subliniat mai multe instituţii care au un efect important în ceea ce priveşte cadrul general al reglementărilor în materia asigurării dreptului de apărare, dar şi implicaţii în ceea ce priveşte legislaţia penală. Punctul de vedere transmis de Guvern semnalează foarte multe accente critice raportate la soluţiile propuse pentru că pentru unele instituţii sunt instituite garanţii suplimentare, mult mai largi în ceea ce priveşte regimul juridic al profesiei de avocat şi implicaţii care pot să apară pentru proceduri în derulare”, a explicat secretarul de stat în Ministerul Justiţiei.

Ea a făcut trimitere la mai multe modificări. Întrebată dacă această lege creează o imunitate specială avocaţilor, Scutea a afirmat că oferă ”garanţii mult mai ample decât cele prevăzute pentru alte profesii”.

”Exemplele la care m-aş referi în mod direct se referă la modificările propuse pentru interceptările în care în cadrul discuţiilor unor persoane pot să apară date referitoare la un avocat, la implicaţiile referitoare la nedenunţarea unei infracţiuni prin diferenţă faţă de regimul actual al textului din Codul Penal, de asemenea, referitoare la punctele privind efectuare percheziţiei sediului profesional al avocatului. Cu privire la acest ultim aspect sunt deosebiri foarte, foarte importante, faţă de cadrul general şi în punctul de vedere Guvernul a transmis pe de-o parte necesitatea măsurilor care trebuie asigurate pentru o justă investigare a oricăror suspiciuni de comitere a unor infracţiuni, dar şi asigurarea echilibrului şi egalităţii în faţa legii, văzând prin aceasta faptul că nu se instituie un regim fără garanţii profesiei de avocat şi garanţiile existente au un caracter echilibrat”, a mai argumentat Scutea.

”Legea din acest moment este una funcţională şi trebuie să o privim în contextul în care legislaţia penală abia de doi ani este clădită pe noul Cod Penal şi de procedură penală. Nu sunt realităţi care au fost evidenţiate că justifică din punctul de vedere al corelării normelor astfel de modificări”, a conchis Gabriela Scutea.

Totodată, faţă de versiunea Senatului, deputaţii din Comisia juridică au respins în prima versiunea a raportului obligativitatea ca avocaţii să depună la barou o declaraţie pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al fostelor organe de securitate, ca poliţie politică, şi una din care să rezulte că nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii.

La dezbatere au participar reprezentanţii Ministerului Public, ai Ministerului Justiţiei, ai CSM, reprezentanţi ai profesiei şi Uniunii Naţionale a Barourilor din România.