Sâmbătă, preşedintele Băsescu va pleca în Statele Unite ale Americii pentru a participa la summitul NATO de la Chicago din perioada 20-21 mai. „Summitul NATO se va ţine într-un context dificil, cu constrângeri bugetare legate de criza economică şi de situaţia din Orientul Mijlociu, cea din Siria şi relaţiile israeliano-iraniene”, a spus Băsescu.
Potrivit acestuia, este de aşteptat ca statele membre să reconfirme decizia de la summitul de la Lisabona referitoare la implicarea Alianţei dincolo de frontierele sale, atunci când securitatea statelor membre este periclitată
„Agenda are câteva elemente de interes major pentru noi. Principalul punct este Afghanistanul. Aici se vor lua decizii legate de perioada de tranziţie care se va termina la sfârşitul anului 2014, dar şi ceea ce urmează după tranziţie, adică consolidarea forţelor armate afghane. Apoi se va pune problema contribuţiei financiare pentru susţinerea forţelor afghane după retragerea NATO”, a spus preşedintele.
Delegaţia română va insista şi pentru menţinerea politicii porţilor deschise pentru aderarea altor state, vizăm mai ales statele din Balcani, dar şi Georgia. „Vom rămâne suporteri ai accesului Georgiei chiar dacă la acest summit nu se vor face invitaţii de intrare în NATO. Dar noi credem că Georgia îndeplineşte cel puţin condiţiile strategice de accedere la NATO”, a spus şeful statului.
România este interesată şi de asumarea de către NATO a conceptului de smart defense care va permite statelor membre să deruleze împreună programe de înzestrare a armatelor şi de crearea de capacităţi de apărare. „Este mai uşor ca două-trei state să creeze capacităţi aeriene împreună decât fiecare stat în parte să-şi asigure finanţarea proiectelor.Ştiţi că noi suntem obligaţi să facem acea poliţie aeriană, iar cei care nu pot, plătesc statelor care dispun de această capacitate, cum am făcut noi în statele baltice, în urmă cu doi ani”, a exemplicat Traian Băsescu.
De asemenea, România îşi doreşte ca scutul antirachetă să fie considerat pe viitor ca al treilea pilon al apărării statelor din Alianţă, alături de forţele convenţionale şi capacitatea de descurajare nucleară. „La acest summit sperăm să fie declarat funcţional şi un al treilea pilon-capacitatea de apărare antirachetă. Vă pot spune că România va deveni una dintre primele ţări ce va avea dotări de prevenire a atacului cu rachetă, ele fiind funcţionale şi gata de utilizare în 2015”, a conchis preşedintele.