În discursul său, ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, a remarcat că standurile statelor membre vorbesc „într-un mod simplu, direct și sugestiv” despre bogăția și diversitatea culturilor europene, el exprimându-și totodată speranța că vor fi organizate mai des astfel de ieșiri din registrul oficial, prin care țările Uniunii să prezinte ceea ce au „mai creativ și mai frumos”.
Standul Ungariei i-a îmbiat pe vizitatori cu un gulaș tradițional, o supă cu carne de vită, condimentată cu chimion, usturoi și ardei iute.
La „căsuța” Spaniei, vizitatorii au putut găsi, alături de pliantele Institutului Cervantes, măsline tipic spaniole, dulciuri, sangria (o băutură alcoolică răcoritoare pe bază de vin) și jamon (șuncă de porc maturată). Tot aici au fost pregătite două concursuri cu premii, având ca temă limba și cultura spaniolă.
De la standul Slovaciei, bucureștenii au plecat cu prospecte turistice, dar au servit și pogăcele cu jumări sau koliba, o specialitate de cașcaval semitare maturat.
Copiii care au trecut pe la „căsuța” Poloniei au fost invitați să realizeze desene inspirate de această țară și au primit dulciuri sau mere poloneze.
La standul Marii Britanii, punctul de atracție maximă l-a constituit regina solară, o statuetă reprezentându-o pe regină, care salută, mecanismul funcționând pe baza energiei solare.
Suvenirul oferit trecătorilor de reprezentanții Croației a fost o inimă roșie, ceramică, simbol al acestui stat.
Bucureștenii au putut să vadă însă și emoticoanele finlandeze, care vorbesc despre particularitățile acestui popor, în contextul în care Finlanda a fost prima țară care a creat un emoticon național.
„E important să fim împreună și să subliniem importanța familiei europene și a parteneriatelor între statele membre. Vrem să le prezentăm românilor aspectele moderne ale țării noastre, dar și pe cele tradiționale. E vorba de Laponia, Moș Crăciun, sistemul de educație, care e foarte cunoscut, inclusiv în România”, a declarat ambasadorul Republicii Finlanda la București, Paivi Pohjanheimo.
Ministrul Comănescu a completat corect un chestionar prin care cei de la standul Germaniei doreau să afle cât de multe știu românii despre această țară. Tot aici le-au fost prezentate bucureștenilor oferte de studiu în Germania, destinații turistice și cursuri de limbă germană.
La standul Greciei, alături de hărți ale insulelor și pliante cu oferte turistice, trecătorii au fost îmbiați cu dulciuri, specialități de ciocolată, 12 tipuri de măsline, dar și 20 de mixuri de condimente pentru diferite preparate culinare grecești.
Standul României, organizat în colaborare cu Muzeul Țăranului Român, a pregătit o expoziție cu tema „casa curată”: o casă tradițional românească, „cu un decor simplu, curat, frumos, care își impune tradițiile”, după cum a declarat coordonatorul Centrului Infoeuropa, Doris Mircea.
„Avem sculptori, meșteri olari, înghețată tradițională făcută la butoi, dulcețuri. Am încercat să aducem o parte din tradițiile și lucrurile reprezentative pentru România și despre România”, a spus ea.
Alături de materiale informative legate de UE, tot aici au fost pregătite și cinci ateliere de creație dedicate copiilor, unde aceștia pot sculpta, desena, modela în lut, dar pot beneficia și de un facepainting cu semnele UE.
Cea de a III-a ediție a Pieței Statelor membre UE a fost organizată de Primăria București, prin PROEDUS, în parteneriat cu Centrul Infoeuropa din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.