„Și noi ne dorim o linie de mare viteză. Trebuie, însă, să fim realiști și să ne adaptăm la geografia țării, pentru că nu toate țările își permit din punct de vedere geografic o linie de mare viteză. Noi avem Carpații, care vin și rup, practic, țara în mai multe bucăți și asta înseamnă o reducere de viteză. Din studiile făcute până acum, o viteză decentă, care să justifice costurile, pentru noi ar fi undeva la 250 kilometri/oră„, a spus ministrul Dan Costescu.
Potrivit ministrului transporturilor, în cazul în care există opriri la mai puțin de 300 de kilometri, înseamnă o mărire a timpului cu 20%.
„Dacă ai opriri la mai puțin de 300 de kilometri, înseamnă o mărire a timpului cu 20%. E clar, noi suntem o țară densă, avem o rețea densă, avem multe stații. Între Craiova și București sunt, de exemplu, 200 de kilometri, între Constanța și București sunt 200 de kilometri, aceste trenuri au nevoie de distanțe foarte mari ca să prindă această viteză și distanțe foarte mari de oprire.
Pentru noi, 250 kilometri pe oră ar fi maximul acestei viteze. Ne-am rezolvat problemele cu banii europeni pe coridoarele TEN-T. Acolo viteza este de 160 kilometri pe oră. Este o schimbare spectaculoasă. Între București și Curtici, în loc să facem 11 ore și jumătate cât facem acum, vom face doar 7 ore și jumătate când întregul coridor va fi gata„, a mai arătat ministrul Transporturilor.
Declaraţiile ultra-optimiste ale ministrului vin în contextul în care lungimea reţelei de cale ferată a ajuns anul trecut la 19.997 km, în timp ce în 1990 era de 22.330 km. Dacă până în anul 1997 erau funcţionale 1.301 de staţii şi halte, acum mai sunt funcţionale doar 918. Degradarea reţelei feroviare este tratată cu restricţii de viteză şi cu prea puţine investiţii.
O călătorie cu trenul de la Barcelona la Paris durează doar 6 ore şi 25 de minute, iar de la anul timpul se va reduce la mai puţin de cinci ore. Trenurile care fac legătura între cele două metropole europene circulă cu peste 300 km/h. La noi trenurile de călători au o viteză medie de 44,98 km/h, dar nici această viteză nu se respectă pentru că, potrivit statisticilor, în medie, un tren de călători acumulează o întârziere de 1,8 minute la fiecare 100 km. Singura rută pe care se poate atinge o viteză de până la 160 km/h este Bucureşti-Constanţa.