Noaptea Muzeelor 2012, de mare succes: Mii de oameni s-au îmbulzit în faţa Muzeului Antipa

Câteva mii de persoane au format o coadă imensă din faţa Muzeului Antipa înspre şoseaua Kiseleff şi până în strada Monetăriei, sperând să reuşească să vadă gratuit exponatele instituţiei care, în septembrie 2011, s-a redeschis pentru public într-o nouă structură, după aproape trei ani de modernizări.

După celebra reabilitare, Muzeul Antipa a atras în mod constant numeroşi vizitatori, atât în ziua lansării, cât şi în fiecare weekend, totul culminând cu această Noapte a Muzeelor, pentru care muzeografii instituţiei s-au pregătit special. Astfel, un imens cap de Deinotherium, o reproducere a scheletului real aflat în interiorul muzeului, a fost amplasat, pe un postament, chiar la intrarea în instituţie, pe scări, stârnind şi mai mult interesul oamenilor, care se îmbulzesc să-l vadă, spre disperarea jandarmilor care par că nu le mai fac faţă.

Muzeul Antipa a fost singurul care s-a pregătit în mod intens pentru Noaptea Muzeelor, programul acestuia debutând chiar de vineri, la ora 21.30, când 20 de copii s-au mutat pentru o noapte în instituţia care găzduieşte faimosul schelet de Deinotherium gigantissimum, lângă care micuţii au spus poveşti, s-au jucat şi au dormit. Iar capul uriaş de Deinotherium a fost creat special pentru evenimentul de sâmbătă, fiind montat destul de târziu, în jurul orei 21.00.

Tot în jurul orei 21.00, pentru a asigura protecţia celor câteva mii de oameni adunaţi la Muzeul Antipa, dar şi la Muzeul de Geologie – unde se formase o coadă de câteva sute de persoane -, jandarmii au montat cordoane de separare pe stradă.

Alte articole

Meteorologii AccuWeather anunță când cad primii fulgi de nea în București. Românii se vor bucura de zăpadă de Anul Nou

Fenomene meteo neobișnuite de Crăciun în București. Anunțul făcut de meteorologi

Spre deosebire de Muzeul Antipa şi Muzeul de Geologie, la Muzeul Ţăranului Român – unde este prezentată expoziţia „Dobrogea între pământ și mare, amprenta timpului și a omului”, organizată sub egida Ambasadei Franței – oamenii pot intra mai uşor, fără a sta la coadă.

Alte puncte de atracţie pe harta muzeelor bucureştene sâmbătă noapte par a fi şi Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR), dar şi Muzeul George Enescu, unde de asemenea s-au format cozi de câteva sute de persoane, care aşteaptă să ia parte la activităţile pregătite de cele două instituţii.

Peste drum de MNAR, la Biblioteca Centrală Universitară, sunt câteva zeci de persoane care aşteaptă să meargă în turul gratuit al instituţiei pregătit special pentru acest eveniment.

Câteva sute de metri mai departe, tot pe Calea Victoriei, Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) îşi întâmpină vizitatorii, care intră şi ies în număr mare, cu exponatele din Tezaurul Istoric şi Lapidarium, dar şi cu expoziţia”Cadourile familiei Ceauşescu”, organizată special pentru această noapte.

La MNIR, publicul a fost de asemenea întâmpinat de celebra şi controversata statuie a lui Traian cu lupoaica, ce este intens luminată.

Un alt punct de mare interes este un obiectiv care s-a alăturat în premieră anul acesta Nopţii Muzeelor – Foişorul de Foc, în care se află Muzeul Pompierilor. Câteva sute de persoane stau la coadă pentru a vedea exponatele din celebrul turn şi pentru a observa de sus panorama oraşului. La intrarea în Foişorul de Foc, doi tineri pompieri îmbrăcaţi în costume de paradă îi întâmpină pe vizitatori, în timp ce vizavi este parcată o maşină de pompieri care atrage la rândul său privirile curioşilor.

Foarte căutat este, sâmbătă seară, şi cimitirul Bellu, care şi-a pus „straiele de sărbătoare”: sute de vizitatori au început să se plimbe pe aleile luminate cu lumânări, pe trasee pregătite de administraţia cimitirului.

Cimitirul Bellu a fost şi „locul de pelerinaj” al lui Sorin Oprescu, primarul general al Bucureştiului, care, după ora 19.00, a mers, alături de actorul George Ivaşcu şi de soţia acestuia, Alice Barb, dar şi de academicianul Răzvan Theodorescu, la mormântul dramaturgului I.L. Caragiale şi la cel al arhitectului Ion Mincu, la acesta din urmă fiind sfinţită şi o troiţă.

De altfel, tot programul de la cimitirul Bellu dedicat Nopţii Muzeelor este organizat în jurul celor două personalităţi, anul acesta împlinindu-se 100 de ani de la decesul acestora. În acest sens, în capela mare a cimitirului a fost amenajată o expoziţie comună care le este dedicată, iar în mijlocul capelei tronează un portret al lui Barbu Bellu, ministru al Cultelor în 1862 şi ministru al Justiţiei în 1863, cel care a donat terenul unde a fost amenajat cimitirul.

În deschiderea manifestărilor de la Bellu, Răzvan Theodorescu a spus că Secţia de Arhitectură, Arte şi Audiovizual a Academiei Române – pe care acesta o conduce – a propus ca Ion Mincu să devină membru al Academiei postmortem.

„Cimitirul Bellu este acum ceea ce trebuie să fie, mai mult decât un muzeu, este un templu (…) neamul românesc stă pe umerii a trei uriaşi – poetul naţional Mihai Eminescu, istoricul naţional Nicolae Iorga şi dramaturgul naţional I.L. Caragiale”, a spus Theodorescu, în momentul în care la mormântul lui Caragiale, care este înconjurat de mormintele celorlalte două personalităţi ale culturii române, a fost depusă o coroană de flori.

Totodată, Răzvam Theodorescu a spus că, fără spiritul lui Caragiale şi cel al unui alt mare creator român, arhitectul Ion Mincu, poporul român n-ar fi aşa cum este astăzi „nici pe dinăuntru, nici pe dinafară”.

La rândul său, Sorin Oprescu a spus că vede evenimentul organizat la cimitirul Bellu în amintirea lui Caragiale şi a lui Mincu ca „o întâlnire prietenoasă şi respectuoasă faţă de înaintaşi”.

Actualul primar a profitat de vizita la cimitirul Bellu pentru a strânge mâinile curioşilor adunaţi în jurul lui şi pentru a discuta cu câţiva dintre aceştia, având în vedere că este în campanie electorală.

Noaptea Muzeelor este un eveniment de succes care se află deja la a opta ediţie şi este sărbătorit de aproximativ 3.000 de muzee din Europa, dintre care circa 100 sunt din România. Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR) este partener oficial al evenimentului la nivel internaţional, coordonând desfăşurarea Nopţii Muzeelor în ţară.

Muzee din peste 30 de oraşe din ţară (Aiud, Alba Iulia, Alexandria, Bacău, Baia Mare, Botoşani, Bran, Braşov, Brăila, Bucureşti, Caransebeş, Constanţa, Ciucea, Cluj-Napoca, Craiova, Dej, Deva, Galaţi, Giurgiu, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Sf. Gheorghe, Sibiu, Sighişoara, Sinaia, Slatina, Slobozia, Târgovişte, Târgu-Jiu, Tîrgu-Mureş şi Turda) şi-a deschis porţile pentru vizite în nocturnă.

Concerte, proiecţii de filme, personaje care prind viaţă, activităţi pentru copii, spectacole şi prezentări de costume de epocă completează într-un mod inedit programul acestei nopţi speciale, transformând vizitarea expoziţiilor organizate de muzee în experienţe de neuitat.

Noaptea Muzeelor are loc în fiecare an sâmbăta, în jurul datei de 18 mai – Ziua Internaţională a Muzeelor.