În proiectul de modificare a Codului Muncii, cei doi parlamentari specifică şi chiar subliniază faptul că scurtarea zilei de muncă să se facă „fără afectarea salarizării aflate în plată”.
În continuare, parlamentarii oferă în expunerea de motive o serie de exemple de state europene care au decis deja reducerea numărului de ore de muncă săptămânale.
Mai mult, în documentul în care îşi expun motivele iniţiativei, parlamentarii arată că raportul dintre numărul de angajaţi şi cel al pensionarilor este de aproape unu la unu, dublu faţă de situaţia din 1990.
O propunere legislativă inedită a fost pusă în dezbatere la Camera Deputaţilor, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii. Potrivit proiectului de lege, angajaţii şi angajatorii care doresc ca timpul de lucru să fie de 10 ore pe zi, vor avea săptămâna de lucru de doar patru zile.
„Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normal a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Fiecare angajator stabileşte împreună cu angajatul norma timpului de muncă, acesta putând fi şi de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe săptămână„, se arată în propunerea legislativă.
Iniţiatorii proiectului de lege argumentează că în SUA, peste 43% dintre companii au adoptat această măsură, care rămâne la alegerea angajaţilor şi a patronilor, nefiind obligatorie. Cei care s-ar încadra într-un astfel de program în ţara noastră, spun parlamentarii, sunt tinerii între 25 şi 40 de ani, absolvenţi de studii superioare, care se pot adapta mai uşor la un program prelungit. De asemenea, spun parlamentarii, şi persoanele cu familii, cu vârsta de peste 30 de ani, ar prefer această transformare, pentru ca apoi să aibă un weekend mai mare, de 3 zile, alături de cei dragi.
Inconvenientul pentru angajaţi ar fi că programul de 10 ore pe zi ar fi mai obositor, dar iniţiatorii susţin că sunt multe persoane care lucrează câte 9-10 ore zi, în multe companii sau fac ore suplimentare neplătite. Pentru angajatori însă, inconvenientul principal ar fi că pentru ziua de vineri, care ar fi liberă pentru angajaţii care au ales un astfel de program, ar trebui să angajeze alte persoane.
„După ce angajatul va trece de perioada de acomodare, va realiza că are la dispoziţie un weekend prelungit, în care se odihneşte mult mai bine ţinând cont de cele trei zile libere. În care poate să meargă la munte sau la mare ori să facă un grătar cu prietenii. Deci ar creşte vânzările şi profitul în domeniul alimentaţiei publice, serviciilor şi turismului„, se arată în expunerea de motive.
Proiectul, care a fost respins de Senat, a fost înregistrat în dezbatere publică la Camera Deputaţilor şi a fost trimis pentru raport în comisiile de specialitate. După acest raport şi dezbaterile pe amendamentele propuse, plenul Camerei Deputaţilor va da votul final.
Ţara în care Guvernul a decretat vineri zi libera
Gambia, o tara din vestul Africii, a redus saptamana de lucru de la cinci la patru zile, fara a scadea insa numarul orelor de munca. Astfel, angajatii din sectorul public se vor duce la serviciu de la 8.00 la 18.00, pentru a putea ramane vinerea acasa.
In 2008, o incercare asemanatoare a avut loc in statul american Utah, cand cei 17.000 de oficiali ai guvernului au vrut sa lucreze cate 10 ore pe zi, pentru a reduce costurile. Experimentul s-a dovedit a fi un esec si saptamana de lucru de cinci zile a fost reinstaurata in 2011.
Saptamana cu patru zile lucratoare este populara si in Olanda, unde unul din trei angajati lucreaza in regim part-time sau 40 de ore in patru zile. In Marea Britanie, multi jurnalisti au optat pentru mai putine zile lucratoare si ture mai lungi.