UPDATE Petre Tobă, ministrul de Interne, precizează într-un răspuns pentru Mediafax că nu a declanşat o anchetă privind folosirea fondurilor DIPI pentru că documentele care atestau folosirea banilor fuseseră deja ridicate de procurorii DNA la o percheziţie.
„Nu am făcut niciodată comentarii privind cauzele penale şi nu o voi face nici acum. O singură precizare cred că se impune şi anume că la 18 ianuarie a.c., când mi-a fost prezentat raportul Comisiei de control privind fondurile operative, ancheta penală fusese deja începută. De altfel, la data de 14 ianuarie a.c. a avut loc o percheziţie a DNA la sediul DIPI în urma căreia s-au ridicat toate documentele relevante privind utilizarea acestor fonduri. În aceste condiţii cercetarea administrativă nu s-ar fi putut desfăşura. Precizez că nu am avut nicio calitate în dosar şi că MAI a sprijinit ancheta procurorilor”, a declarat Petre Tobăpentru Mediafax.
UPDATE Fostul șef al Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI), Gheorghe Nicolae, a invocat „regimul de urgență” în solicitarea privind suplimentarea fondurilor operative cu suma de 410.000 lei în baza căreia a fost cumpărat autoturismul marca Audi folosit de fostul vicepremier Gabriel Oprea, se arată în rechizitoriul prin care cei doi au fost trimiși în judecată de DNA.
În iulie 2015, sub pretextul unei necesități rezultate din activitatea Diviziunii Protecție Personal (DPP), Gheorghe Nicolae a întocmit în nume propriu un înscris denumit ‘notă-raport’, care a fost înregistrat ca document secret de stat, nivelul de clasificare „secret”, prin care a solicitat aprobarea suplimentării fondurilor operative cu suma de 410.000 lei.
Procurorii spun că nota-raport a fost aprobată de către Gabriel Oprea, în calitate de ministru al Afacerilor Interne.
De asemenea, procurorii notează că dosarul în cauză s-a constituit în baza denunțurilor penale formulate de trei funcționari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Departamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI), care au calitatea de martor protejat.
Potrivit rechizitoriului, membrii comisiei au identificat „situații în care justificarea cheltuielilor operative era nelegală ori motivele invocate erau neverosimile (surse cu nume de femeie erau recompensate cu cantități mari de băuturi alcoolice ori cu încălțăminte bărbătească cu numărul „46”, ofițeri DIPI care nu exercitau în concret atribuții operative decontau foarte multe produse de consum ori de lux etc.)”.
În rechizitoriul prin care fostul ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, şi fostul şef al DIPI, Gheorghe Nicolae, au fost trimişi în judecată, unul dintre martori precizează că „aproximativ în luna octombrie 2015, după demisia Guvernului în funcţie şi, în consecinţă, a ministrului Oprea Gabriel, a fost chemat în biroul secretarului de stat Nicolae Gheorghe, care i-a cerut să găsească de urgenţă o soluţie pentru a proceda la distrugerea documentelor justificative privind cheltuielile din fondurile operative ale DIPI, pentru perioada de sfârşit a anului 2014 şi, respectiv, pentru perioada ianuarie-octombrie 2015„, potrivit Mediafax.
Potrivit DNA, denunţătorul i-ar fi explicat acestuia că pentru a fi respectată procedura de distrugere a documentelor trebuie să fie respectate mai multe condiţii şi anume un control operativ efectuat de Comisia de Control nominalizată de ministru şi controlul economico-financiar efectuat de Comisia de Audit a Ministerului Afacerilor Interne, condiţii care erau îndeplinite doar pentru anul 2014.
Ulterior, la cererea lui Nicolae Gheorghe, s-a constituit Comisia de control a DIPI, compusă din aceiaşi membri ca şi în anul 2014, iar comisarului şef i s-a cerut de către secretarul de stat să ia legătura cu şeful auditului, în vederea constituirii Comisiei de audit.
„Totodată, chestorul Nicolae Gheorghe a întocmit o notă raport prin care a propus distrugerea documentelor justificative a cheltuielilor operative ale D.I.P.I. pentru perioada 2014-2015, nota fiind semnată de către secretarul de stat, de către „(…..)”, în calitate de împuternicit al preşedintelui Comisia de control operativ (a semnat „cu bară” pentru „(…..)”, aflat în concediul de odihnă), de preşedintele Comisiei de audit şi de un reprezentant al Compartimentul Juridic al DIPI„, se mai arată în rechizitoriu.
Procurorii menţionează că la acel moment Gabriel Oprea nu mai semna documente în calitate de ministru, astfel că nota-raport a fost aprobată în numele ministrului de o altă persoană.
„Într-o perioadă de aproximativ două săptămâni de la demisia Guvernului şi până la nominalizarea noului ministru de Interne s-a procedat la distrugerea documentelor justificative privind cheltuielile operative ale DIPI, pentru anul 2014, în condiţiile în care exista atât controlul operativ, cât şi controlul financiar, aferent acelei perioade” însă trei denunţători au precizat că „procedura de sesizare şi prezentarea generală a obiectului cauzei trebuie îndeplinită o altă condiţie prevăzută de Hotărârea CSAT, respectiv avizul Comisiei de Control Operativ, această Comisie nesemnând niciun document prin care să avizeze favorabil distrugerea„, se arată în rechizitoriu.
Procurorii spun că, în final, au fost distruse documente justificative pentru anul 2014, distrugerea vizând doar documentele privind cheltuielile operative ale conducerii DIPI.
De asemenea, în rechizitoriu procurorii fac referire şi la activitatea noului ministru al Afacerilor Interne, Petre Tobă, menţionând că „în data de 18.01.2016, ministrului Afacerilor Interne în funcţie i s-au prezentat neregulile constatate de Comisia de Control a fondurilor operative, conform raportului întocmit în acest sens. Deşi ministrul în funcţie a luat cunoştinţă de producerea pagubelor menţionate în raport, având obligaţia să dispună cercetarea administrativă, nu şi-a îndeplinit această obligaţie până în prezent conform O.U.G. nr. 121/1998, privind răspunderea materială a militarilor, cu referire la decontarea acelor cursuri de pregătire profesională„.
DNA precizează că la data de 22 ianuarie 2016, din iniţiativa DIPI, ministrul Afacerilor Interne ar fi aprobat o modificare a unui ordin al ministerului, privind fondurile operative ale DIPI, „prin care a încercat să reglementeze situaţia bunurilor date la scădere. Acest ordin este contradictoriu întrucât, pe de o parte, prevede că bunurile IT date surselor pentru procurarea de date şi care nu mai sunt folosite în activităţi informativ-operative nu mai trebuie evidenţiate contabil, dar, pe de altă parte, prevede că trebuie scăzute din contabilitate, în măsura în care nu mai pot fi recuperate”, explică DNA.
Gabriel Oprea, fost ministru al Afacerilor Interne, în prezent senator în Parlamentul României, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, alături de Gheorghe Nicolae, fostul şef al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi de deturnare de fonduri.
În acelaşi dosar vor fi judecaţi Gabriel-Nicolae Pavel, la data comiterii faptelor având funcţia de şef al Serviciului Juridic din cadrul DIPI, sub acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu, Nelu Zărnică, subsecretar de stat la data faptelor, sub acuzaţia de deturnare de fonduri şi Marian-Dănuţ Iacob, şeful unei structuri administrative la data faptei, fiind cercetat pentru deturnare de fonduri.
„În ziua de 13 iulie 2015, inculpatul Oprea Gabriel, în calitate de ministru de Interne şi ordonator de credite, cu ajutorul chestorului principal Nicolae Gheorghe şi a comisarului şef Pavel Gabriel-Nicolae, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) şi a aprobat achiziţia unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecţiei demnitarilor”, susţin procurorii.
Achiziţionarea autoturismului s-ar fi realizat cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziţionarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne, strict la situaţii legate de folosirea lor în activităţi de urmărire penală a infracţiunilor de corupţie, arată DNA.