DNA cere avizul Senatului pentru începerea urmăririi penale faţă de Titus Corlăţean în Dosarul Diaspora

UPDATE Laura Codruța Kovesi, procurorul șef al DNA, a declarat luni că, în dosarul diaspora în care a cerut Senatului începerea urmăririi penale față de senatorul Titus Corlățean, au fost audiați inclusiv ambasadori.

„Au fost audiați și ambasadori și șefi ai misiunilor diplomatice, au fost audiați și funcționari din cadrul ministerului”, a afirmat Kovesi la ieșirea de la CSM.

Alte articole

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

Fostul director general al clubului Rapid, reţinut de DNA. Bogdan Vasiliu, acuzat de luare de mită și abuz în serviciu

UPDATE Procurorul general Augustin Lazăr a solicitat luni Senatului să formuleze cererea de efectuare a urmăririi penale față de Titus Corlățean, fost ministru de Externe, în dosarul votului din diaspora.

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Senatului să formuleze cererea de efectuare a urmăririi penale față de Corlățean Titus, fost ministru al afacerilor externe, actual membru al Senatului, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu (…) și împiedicarea exercitării drepturilor electorale (…). Faptele reținute în sarcina acestuia formează obiectul unui dosar al Direcției Naționale Anticorupție”, precizează Parchetul General într-un comunicat.

UPDATE Titus Corlăţean a refuzat să comenteze solicitarea DNA încuviinţare a începerii urmăririi penale pentru abuz în serviciu, afirmând că nu a primit nicio înştiinţare oficială în acest sens.

„Pe mine nu m-a informat nicio instituţie. Sunt surprins să aflu dn presă despre această sesizare. Nu comentez”, a declarat senatorul PSD Titus Corlăţean.

El a mai spus că nu a fost la Senat, deci nici din partea acestui for nu a fost informat cu privire la solicitarea DNA.

Citeşte şi: Dragnea, despre cererea DNA privind începerea urmăririi penale faţă de Corlăţean: „Nu mă aşteptam la asta”

Procurorii DNA îl acuză pe Titus Corlăţean de abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale la alegerile prezidenţiale din 2014. Potrivit unui comunicat DNA, Titus Corlăţean, în calitate de ministru de Externe „a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte” (Victor Ponta – n.r.).

Fostul ministru de Externe este acuzat ar fi împiedicat exercitarea dreptului de vot, prin înfiinţarea unor secţii de vot în zone unde nu erau cetăţeni români şi neorganizarea unor secţii unde au cerut consulatele româneşti din diaspora, care cunosc situaţia de la faţa locului.

Titus Corlăţean a fost audiat în octimbrie 2015 de procurorii DNA în Dosarul Diaspora, de la alegerile prezidenţiale din 2014. La ieşirea din sediul DNA, fostul ministru a precizat că a făcut o „declaraţie detaliată”.

„Am făcut o declaraţie detaliată conform procedurilor în vigoare. M-au întrebat ce avea datoria să întrebe procurorul de caz şi eu am dat toate detaliile solicitate”, a declarat Titus Corlăţean la ieşirea de la sediul DNA, în octombrie 2015.

Citeşte şi: Fostul ministru Corlăţean, audiat 4 ore la DNA în dosarul Diaspora: „Am făcut o declaraţie detaliată” VIDEO

COMUNICAT DNA

În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de CORLĂȚEAN TITUS, senator în Parlamentul României, la data faptelor ministru al Afacerilor Externe, în legătură cu săvârșirea infracțiunilor de:
– abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, 
– împiedicarea exercitării drepturilor electorale. 

Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Corlățean Titus, senator, la data faptelor deținând și o funcție ministerială, are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlățean Titus, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte.

Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate. 

Prin urmare, limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv.

Pe de altă parte, dreptul de vot cetățenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat. Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât și prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulți dintre titularii dreptului la vot să renunțe la exercitarea acestuia.

Prin aceeași conduită, ministrul de externe a cauzat și o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Externe, interese care constau în buna funcționare a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României în străinătate și în îndeplinirea de către acestea, în condiții optime, a atribuțiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetățenilor români.

Sintetic, această îndeplinire defectuoasă a atribuțiile de serviciu s-a concretizat îndeosebi în: 
– nesocotirea unora dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secții de votare în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane
– organizarea, fără vreo documentare ori justificare, de secții de votare în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de 19 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.

Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.