După termenul-limită care este în luna iulie a acestui an, UE cere ca unităţile medicale neacreditate să nu mai fie finanţate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi, implicit, să fie desfiinţate. Aşa s-a ajuns la situaţia în care, spitale în care bacteriile erau la ele acasă – din sălile de chirurgie, până în cabinete şi saloane – să primească mult-râvnita acreditare, care să le pună la adăpost de legislaţia europeană.
Ministerul Sănătăţii a publicat, recent, lista unităţilor medicale în care au fost descoperite infecţii nosocomiale, printre acestea numărându-se Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi, Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatră Neamţ şi Institutul Naţional de Endocrinologie „C.I. Parhon”. Toate aceste spitale au fost acreditate în urmă cu mai puţin de două luni, adică 23 martie 2016, prin ordinul 130 al preşedintelui ANMCS, Vasile Cepoi.
Asta înseamnă că în perioada în care erau evaluate – evaluatorii verificând şi respectarea protocoalelor privind infecţiile nosocomiale – respectivele unităţi sanitare colcăiau de bacterii.
Alte opt spitale de pe „lista neagră” au primit acreditare anul trecut, multe obţinând chiar „nivel acreditare cu încredere ridicată”. Vorbim despre Spitalul de Psihiatrie Săpunari, Spitalul Orăşenesc Horezu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa, Spitalul Municipal Calafat, Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Techirghiol, Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc şi Institutul Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuţă” Cluj-Napoca.
Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti (acreditat în 2013), Institutul Inimii „Nicole Stăncioiu” Cluj (acreditat în 2014) şi Spitalul Clinic „Dr. Ioan Cantacuzino” (acreditat în 2013) completează lista unităţilor medicale care nu au respectat standardele privind infecţiile intraspitaliceşti după ce s-au văzut cu acreditarea luată.
Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP), confirmă superficialitatea cu care sunt evaluate unităţile medicale. „Din păcate, se analizează mai mult scriptic, pe hârtie. Adică, să existe protocoale interne implementate etc. Din păcate, unele spitale au fost acreditate fără să se respecte un minim de cerinţe în ceea ce priveşte infecţiile nosocomiale. S-a făcut totul formal. Nu urmăreşte nimeni dacă se aplică tot ce e scris pe hârtie. Dacă acum sunt descoperite infecţii la spitalele acreditate, înseamnă că cineva nu şi-a făcut treaba. Trebuiau făcute controale de cei de la Direcţiile de Sănătate Publică„, a arătat, pentru „Adevărul”, Vasile Barbu.
Acesta se arată însă îngăduitor, susţinând că procedurile de acreditare trebuie să ţină cont de „realităţile româneşti”. În caz contrar, riscăm să nu avem spitale acreditate. „Trebuie ţinut cont şi de realitatea din spitalele româneşti. Pe viitor, vor fi alte cerinţe, dar acum trebuie avute în vedere condiţiile actuale. Dacă s-ar impune standarde foarte dure, ca în Vest, riscăm să închidem spitalele şi să intrăm în altă zonă de risc. Standardul trebuie făcut în funcţie de dezvoltarea infrastructurii medicale. Asta presupune cheltuieli foarte mari. Nu putem închide toate spitalele ca să le modernizăm„, a mai precizat Vasile Barbu.