Aceştia afirmă că defectele la naştere sunt rezultatul unor alteraţii epigenetice care au potenţialul de a afecta multiple generaţii.
Studiul publicat în American Journal of Stem Cells sugerează că ambii părinţi contribuie la starea de sănătate a copilului, o concluzie pe care ştiinţa abia acum începe să o demonstreze, notează CSID.
„Ştim că mediul psihologic, hormonal şi nutriţional pe care îl oferă mama alterează structura organelor şi genele copilului, dar studiile noastre arată că acelaşi lucru este valabil şi în cazul taţilor – stilul de viaţă sau vârsta se reflectă în moleculele care controlează funcţiile genelor. În acest mod, tatăl afectează nu doar propriul copil, dar şi generaţiile viitoare”, a explicat Joanna Kitlinska, profesor asociat în biochimie şi biologie moleculară la Universitatea din Georgetown.
„De exemplu, un nou născut poate fi diagnosticat cu sindromul alcoolismului fetal chiar dacă mama nu a consumat nicioadată alcool. Aproape 75% dintre copiii care suferă de acest sindrom au taţii alcoolici, fapt ce sugerează că astfel de probleme afectează şi copilul”, explică Kitlinska.
Studiul a pornit multiple cercetări care au analizat legătura dintre taţi şi materialul epigenetic ereditar.
Conform CSID, în urma acestei analize s-a arătat că:
Vârsta înaintată a tatălui este corelată cu procente mai mari de schizofrenie, autism şi defecte la naştere;
O dietă sănătoasă a tatălui în perioada de adolescenţă a fost asociată cu riscuri mai mici de boli cardiovasculare atât la copii, cât şi la nepoţi;
Obezitatea tatălui este asociată cu diabet şi obezitate şi în cazul copiilor;
Perioadele de stres psihologic intens sunt corelate cu posibile defecte de naştere la copil;
Consumul de alcool conduce la o greutate mai mică la naştere şi probleme ale funcţiei cognitive.