Mintea este cea care îi joacă feste individului, păcălindu-l să alunece pe panta comportamentului reprobabil şi să încalce regulile eticii.
„Integritatea înseamnă să faci ceea ce este corect, chiar şi atunci când nimeni nu te urmăreşte” C.S. Lewis
Dr. Muel Kaptein, profesor la catedra de etică şi integritate în managementul afacerilor de la Rotterdam School of Management, a studiat comportamentul reprobabil decenii întregi, iar un studiu pe care l-a publicat recent face lumină în ceea ce priveşte factorii care îi motivează pe oamenii buni să calce strâmb.
Cercetarea lui Kaptein scoate la iveală 14 moduri în care mintea îi păcăleşte pe oamenii buni să îşi piardă busola morală şi să se rătăcească pe căi greşite.
Efectul compensaţiei
Se referă la tendinţa oamenilor de a presupune că acumulează un soi de capital moral. Astfel, folosesc faptele bune pentru a le echilibra cele rele sau, alternativ, iau o pauză de la bunătate crezând că o merită, aşa cum faci când mănânci o bucăţică de ciocolată după ce ai mâncat numai salată o săptămână întreagă. Acest efect îi face pe oameni să fie tentaţi să facă lucruri rele gândind că „Eu sunt o persoană bună” sau că „Este doar o scăpare”.